G4Media.ro

Partidul cotat cu prima șansă în alegerile din Quebec vrea expulzarea imigranților…

Partidul cotat cu prima șansă în alegerile din Quebec vrea expulzarea imigranților care nu trec „testul valorilor” și un examen de limbă franceză

Un partid de centru-dreapta din provincia canadiană Quebec, cotat cu șanse mari la câștigarea alegerilor provinciale ce vor avea loc luni, 1 octombrie, promite să reducă imigrația cu 20% și să expulzeze toți imigranții care nu vor reuși să promoveze „testul valorilor” și un examen de limba franceză. Sondajele de opinie arată că Coalition Avenir Quebec (CAQ), formațiunea condusă de omul de afaceri Francois Legault, este foarte aproape să-i înlăture de la guvernare pe liberalii care s-au aflat aproape continuu la putere în provincia canadiană în ultimii 15 ani.

Problema imigrației este unul dintre subiectele majore ale alegerilor de luni din Quebec, după ce, în ultimele 18 luni, provincia a fost martora unui influx de imigranți ilegali. Începând din ianuarie 2017, zeci de mii de persoane au traversat ilegal graniţa dintre Statele Unite şi Canada, cele mai multe dintre ele în Quebec, pentru a solicita apoi statut de refugiat pe teritoriul canadian. Sistemul de imigraţie national și cel din Quebec sunt sufocate de cererile celor fugiți din America din calea politicilor restrictive de imigrație ale Administrației Trump.

Influxul de imigranţi ilegali, ce dădea la un moment dat semne că este în declin, nu pare să se oprească foarte curând, în ciuda apelurilor repetate făcute de oficiali canadieni, îngrijoraţi nu doar de dificultăţile financiare, administrative şi logistice cu care se confruntă, ci şi cu o opinie publică tot mai critică faţă de azilanţi. În ultima perioadă, guvernul canadian și-a înteţit tonul față de solicitanții de azil, avertizând că trecerea ilegală a frontierei nu este un “bilet gratuit” pentru stabilirea în Canada. În acest context, nu este de mirare că problema imigrației a devenit o temă centrală în alegerile din Quebec, o provincie unde există și un număr relativ mare de români.

Conform unui sondaj Ipsos, CAQ urmează să câștige circa 30% din voturile alegătorilor din provincia majoritar francofonă canadiană. Același număr de voturi îl va obține și Partidul Liberal din Quebec, condus de actualul premier Philippe Couillard, lucru care va duce, cel mai probabil, la realizarea unui guvern minoritar.

Așa cum au remarcat analiștii, scrutinul din acest an este primul din ultimele șase decenii în care „chestiunea națională” – dacă provincia Quebec, vorbitoare de limbă franceză, ar trebui să se separe de restul Canadei – nu a fost un subiect major de campanie. Confruntările trecute pe tema independenței regiunii au fost înlocuite în actualele alegeri cu subiectul imigrației și al amenințărilor care există, susțin unele formațiuni politice, la adresa identității francofone a provinciei. Este o opinie împărtășită și de Chedly Belkhodja, profesor la Universitatea Concordia din Montreal, care a spus că „tinerii din Quebec sunt mai puțin atrași de independență, așa că vechiul discurs naționalist privind suveranitatea nu este la fel de puternic. Întrebările majore sunt acum despre identitate și despre cum va arăta Quebecul.”

Nu este așadar de mirare că tema imigrației a dominat campania electorală recentă. Dezbaterile s-au intensificat încă de la începutul campaniei, după ce Francois Legault – considerat potențialul cîștigător al scrutinului și viitorul premier al provinciei – a oferit detalii despre planul său privind imigrația. Liderul CAQ a declarat că dorește să reducă imigrația cu 20%, dar și să să administreze examene de limbă franceză și un test privind „valorile din Quebec” tuturor imigranților, în termen de trei ani de la sosirea în provincie. Cei care nu vor trece examenele vor fi expulzați, în schimb cei care reușesc vor primi așa-numitul Quebec Selection Certificate (QSC). În acest moment, imigranții care vin în Canada prin sistemul de imigrare economică din Quebec au nevoie de certificatul QSC înainte de a putea aplica pentru rezidența permanentă de la guvernul federal.

„Riscul este că nepoții noștri nu vor vorbi în franceză,” a spus Legault. „Provincia Quebec, în America de Nord, înconjurată de sute de milioane de anglofoni, va fi întotdeauna vulnerabilă,” a afirmat liderul CAQ. El a adăugat că guvernul de la Ottawa, nu Quebec, va fi responsabil și va trebui să se ocupe de imigranții care nu trec testele de franceză și cel al valorilor.

Legault a spus că, prin reducerea numărului de imigranți în provincie, Quebec va putea să-i integreze mai bine pe noii veniți și că, în cele din urmă, un număr mai mare de imigranți va rămâne în provincie. Doar peste un sfert dintre imigranții care sosesc în Quebec pleacă în cele din urmă în alte provincii, a declarat Legault, o cifră care este susținută de datele de la ministerul provinciei pentru imigrație.

De asemenea, CAQ dorește ca Quebec să preia controlul asupra unui program federal care permite celor care locuiesc în Canada să îsi sponsorizeze membrii familiei pentru a ajunge în țara nord-americană. Legault vrea ca imigranții care sosesc prin acest program de reîntregire a familiei să fie, de asemenea, obligați să treacă testul de valori și testele lingvistice înainte de a li se permite să rămână permanent în Quebec.

Care este realitatea?
Partidul Liberal din Quebec, aflat la guvernare, afirmă că dorește să crească la 60.000 numărul imigranților primiți anual în provincie. Premierul liberal Philippe Couillard i-a spus lui Legault, în timpul unei dezbateri televizate recente, că testele pe care le propune îi fac pe oameni „să se teamă” de el. Imigrația, a afirmat Couillard, a devenit „întrebarea de pe buletinul de vot.”

Experții afirmă că multe dintre temerile exprimate de Legault, referitoare la amenințările existente la adresa limbii franceze, nu sunt susținute de realitate și că expulzarea imigranților din provincie este neconstituțională. Prin lege, toți copiii, inclusiv cei ai imigranților, frecventează școli în care limba de predare este limba franceză. Potrivit unui raport din 2017 al agenției Statistics Canada, peste 80% dintre imigranți au raportat că sunt capabili de a purta o conversație în limba franceză. Cu toate acestea, Legault crede că poziția sa va atrage alegătorii din afara marilor orașe, unde oamenii ar putea fi „nesiguri în privința identității lor,” a declarat Linda Cardinal, profesor la Universitatea din Ottawa.

Chiar dacă rata actuală de imigrație din Quebec este de 50.000 de persoane anual, provincia selectează aproximativ 30.000 de imigranți economici. Guvernul de la Ottawa este responsabil pentru selectarea restului de 20.000 de persoane, cei mai mulți dintre ei refugiați sau cei care solicită reîntregirea familiei. În conformitate cu un acord încheiat între Canada și Quebec privind imigrația, guvernul federal oferă finanțare provinciei francofone pentru a sprijini integrarea noilor veniți. Banii oferiți Quebecului sunt mai mulți decât cei oferiți de guvernul federal celorlalte povinciii din Canada.

În acest context, merită menționat că un raport publicat anul trecut de Institut de Quebec, un think-tank de politici publice, a solicitat o creștere a numărului de imigranți admiși în provincie pentru a acoperi lipsa forței de muncă rezultate din rata scăzută a natalității și îmbătrânirea populației din Quebec. Multe municipalități și companii au afirmat și ele că doresc mai multă imigrație, nu mai puțină. Potrivit unor relatări din presă, pentru a umple golurile existente pe piața muncii, o serie de companii ar fi angajat pe unii dintre imigranții ilegali care au traversat frontiera din Statele Unite.

Analiștii afirmă că strategia celor din Coalition Avenir Quebec privind imigrația ar putea să se întoarcă împotriva lor, nefiind prima oară când solicitările privind reducerea numărului de imigranti și administrarea unor teste a avut efecte negative asupra formațiunii care a făcut astfel de propuneri.De exemplu, în 2014, formațiunea de guvernământ Parti Quebecois nu a reușit să adopte o „Cartă a Valorilor,” care ar fi interzis purtarea sau expunerea în serviciile publice a unor simboluri religioase „vizibile,” cum ar fi turbanul și hijabul. Parti Quebecois a pierdut alegerile din acel an în favoarea liberalilor care s-au opus cartei.

Ulterior însă, liberalii au adoptat o poziției similară, când, în 2017, au trecut o lege care interzice acoperirea feței pentru cei care primesc servicii publice. În urmă cu doi ani, liberalii au anunțat, de asemenea, un plan de organizare de consultări cu privire la rasismul sistematic care există în Quebec. Guvernul a renunțat la această propunere după ce partidele de opoziție din provincie au criticat-o vehement, iar liberalii au pierdut alegerile într-unul dintre fiefurile lor tradiționale.

Reamintim că Quebec este una din provinciile ce atrag un număr semnificativ de români care imigrează în Canada. Potrivit datelor recensământului din 2016, publicate de Statistics Canada, în provincia francofonă se aflau 53.060 de persoane originare din România, numărul acestora la nivelul Canadei fiind de 238.050. Mulți dintre aceștia au imigrat în Quebec prin sistemul de imigrație economică din provincie. De asemenea, un număr mare de imigranți români au depus aplicații pentru reîntregirea familiei, sperând să își ducă în Canada părinții sau alți membri din familiile lor.

Surse: Montreal Gazette, Montreal Online, Statistics Canada

Foto: G4Media.ro

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii

  1. Felicitari din nou G4media pentru initiativa demna de tot respectul, de a arata cat de mizrabila si nociva, sa nu mai vorbim defaimatoare si antiromaneasca, este diaspora noasta! Iar cea canadiana, um bine spuneti, intrece orice imaginatie!

  2. Un alt articol copy-paste din sursele internet fara o interpretare/analiza/discernere profesionala. Care de fapt dovedeste lipsa cunoasterii realitatii de pe teren. Cum de altfel, s-a mai intamplat si in trecut la G4Media si la unii autori.

    Quebec a fost, inca din vremea razboaielor cu anglofonii, doritoare de independenta si „unicitate”. Si e normal.

    John Cabot, explorator italian din sec. XV, descopera estul Canadei, care de fapt fusese descoperita de aborigenii veniti din Rusia cu mii de ani inaintea lui Cabot. El venise in Canada „sponsorizat” de englezi. Insa, ani mai tarziu el a fost urmat de Jacques Cartier si Samuel de Champlain, ultimul fiind intemeietorul orasului Quebec (1607-8).

    Peste ei, au venit englezii, care alaturi de triburile native au dorit monopol total asupra acestei parti canadiene. Si astfel, au inceput conflictele intre francofoni si anglofoni iar aborigenii s-au impartit si ei, unii cu englezii altii cu francezii.

    Nu este de mirare ca in ultimii ani Quebec, alaturi de provinciile maritime (est) sunt la fundul statisticilor economice in materie de locuri de munca, dinamica economica, investitii, etc. Salariile in aceasta zona sunt mult mai mici decat in restul provinciilor, cele mai mari fiind in Columbia Britanica si Alberta. Insa Quebec-ul are acel „joie de vivre” parisian unic in Canada. O mare parte a romanilor prefera Quebec pentru emigrare.

    Quebec nu se va putea separa de restul Canadei. A existat un momentum in anii 80-90. Premieri francezi, precum tatal actualului PM, Pierre Trudeau, a pus bazele bi-lingualismului (engleza si franceza). Tot el s-a erijat intr-un „deschizator” de drumuri a propos de URSS si China. In plus, Pierre Trudeau, se considera „internationalist” studiind si in Europa.

    In privinta politicii linvgvistice, CAQ are dreptate: orice persoana care doreste sa traiasca in Canada trebuie sa stie limba (franceza sau engleza). Adica, sa treaca un test de limba. Anterior juramantului de cetatenie, se administreaza un test de cunostiinte despre istoria, geografia, politicul, etc. canadian. Cine nu-l trece, nu poate deveni cetatean. Si pe buna dreptate!

    Din pacate, realitatea este complexa si problematica. Exista 12 nivele ale CBM (Canadian Benchmarks). In prezent, cine trece de nivelul 4 (Vorbit, Scris, Ascultat si Citit) poate depune pentru cetatenie.

    MAREA PROBLEMA este ca aceste nivel nu este suficient tocmai din cazua complexitatii lingvistice si know-how care exista la testul de cetatenie (nu de limba). Astfel, cei de la nivelul 4 nu pot face fata acestui test de cetatenie. Nivelul lor este de incepator. Deci, incepand cu nivelul 7-8 s-ar putea sustine acel test de cetatenie.

    Cum poti avea un incepator sa dea test de cetatenie?

    Legault are dreptate. Si din punct de vedere al limbii si din punct de vedere al ilegalitatii trecerii granitei dinspre SUA. Dar si dpdv al cotei emigrantilor.

    Canada nu este Romania unde fiece penal politic face ce vrea doar pentru ca are pe langa alti corupti din juridic, servicii, economic.

    Canada este o tara de imigranti. Si a ramas asa. Astfel, dansii au un sistem de emigrare bine pus la punct (nu ca in Romania). Realitatea insa e diferita pe teren. Cineva care era doctor in tara de origine nu va lucra in aceeasi functie ani buni de la sosirea in Canada. Se va „recicla” profesional. Insa, in timp, isi va putea echivala studiile.

    Este imperios necesar ca toti care ajung in Canada ilegal sa fie expulzati. Cine vrea sa emigreze acolo, sa o faca legal! Pomenilor est-europene se termina la marginea Atlanticului.

    Cat despre diaspora din Canada, in general sunt mari probleme. Exista „cuiburi”, „nuclee” sau „grupuri” de romani in interiorul diasporei. Si in biserica. Romanul pe roman il sapa, santajeaza sau denigreaza. La fel ca si in Europa.

    Pe de alta parte, diaspora din Canada nu este supusa manipularii politice si mediatice ca in Romania. De aceea ei „denigreaza” Romania. Faptic vorbind, dovezile se gasesc pe internet. Romanii din diaspora nu stau la mila golanilor si penalilor politici din Romania. Au viata si munca lor. Sunt independenti si isi permit sa spuna lucrurilor pe nume in privinta tarii de unde provin.

    Nu este adevarat ce se spune despre Romania in strainatate? Ba da. Specimene precum Dragnea & Co, o dovedesc din plin. Pe langa toti iliescienii, nastasienii, pontienii, vanghelienii, dancilenii, etc.

    Din nefericirie, Romania a decazut mult datorita inculturii si ethosului poporului, a manipularii exercitatea de penalii din politica, mass media, marii „experti si analisti” precum un Pirvulescu, sau fosti UTC-isti precum Ungureanu, fosti nomenclaturisti precum Isarescu, etc.

    Mai blamati diaspora din Canada pentru raul existent in tara dupa 29 de ani de la lovilutia decembrista 89?

    Astfel, romanul canadian este o reflectie a Romaniei de azi. O mare diferenta o constituie aplicare legii. Acolo se aplica si suferi consecintele, in Romania legea se aplica selectiv. Si esti supus mereu manipularii. Iar pentru cei care nu cunosc cel putin o limba straina sa poate citi din alte surse, acestia sunt condamnati peren la iobagie „post-moderna” sec. XXI

  3. ‘Symbol of Islamisation’: Muslims celebrate German church becoming a mosque

    „The former Capernaum church has been turned into a mosque, Austrian tabloid Wochenblick reports”

    „[…] many people are now horrified by the actual opening of the mosque and see it as a “symbol of the Islamisation of Europe”.

    https://voiceofeurope.com/2018/09/symbol-of-islamisation-muslims-celebrate-german-church-becoming-a-mosque/

  4. # kondensatorilor, cand ziceam ca voi si descendentii vostri o sa purtati salvari si burqa, nu am postat si ideea referitoare la cat de grava este situatia: o sa invatati si araba (maghiara cu siguranta).

    ia uite ce fac „fratii” nostri francezii:

    10 septembre 2018

    „Le ministre de l’Education nationale réfléchit à développer l’apprentissage de l’arabe, du chinois et du russe à l’école.”

    http://www.leparisien.fr/societe/ecole-blanquer-veut-redonner-du-prestige-a-la-langue-arabe-10-09-2018-7882920.php

    12 septembre 2018

    „No more integration? French Education Minister wants Arabic taught at schools”

    https://voiceofeurope.com/2018/09/no-more-integration-french-education-minister-wants-arabic-taught-at-schools/