Partidul de extremă dreapta AfD din Germania cere închiderea imediată a graniţelor în urma atacului comis de un afgan care ar fi trebuit deportat în 2023

Co-lidera partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), Alice Weidel, a cerut un vot imediat în parlament cu privire la închiderea graniţelor ţării în urma atacului mortal cu cuţit petrecut la Aschaffenburg, în landul Bavaria, transmite joi agenția de știri dpa, citată de Agerpres.

Alice Weidel, candidata partidului pentru funcţia de cancelar la alegerile federale din 23 februarie, a spus că blocul conservator CDU/CSU trebuie să renunţe la ‘zidul de protecţie’ împotriva cooperării cu AfD pentru a trece legislaţia privind ‘închiderea frontierelor şi returnarea imigranţilor ilegali’.

‘Nu trebuie să mai existe morţi din cauza acestui zid’, a scris ea pe platforma X joi, la o zi după ce două persoane, printre care un copil de 2 ani, au fost înjunghiate mortal de un afgan de 28 de ani, solicitant de azil.

Liderul CDU, Friedrich Merz, favorit la funcţia de cancelar, a exclus în mod repetat o cooperare cu AfD, partid plasat pe locul al doilea în sondaje.

Germania a introdus anul trecut controale la frontiere în pofida regulilor spaţiului Schengen de liberă circulaţie.

Ministrul de interne Nancy Faeser a semnalat că intenţionează să prelungească aceste controale şi după 25 martie.

Referitor la incidentul de la Aschaffenburg, ministrul de interne bavarez Joachim Herrmann a declarat joi că afganul nu a fost deportat din cauza nerespectării unui termen limită.

Potrivit ministrului, Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) a respins cererea de azil a afganului în iunie 2023 şi a dispus deportarea lui în Bulgaria, conform regulilor UE.

Însă, ‘din cauza unor erori şi probleme’, autorităţile de imigraţie din Bavaria au fost alertate cu privire la deportare de-abia pe 26 iulie, cu doar şase zile înainte ca termenul limită pentru punerea în execuţie să expire.

‘O astfel de returnare nu poate fi organizată în şase zile – mai ales dacă vine complet nepregătită’, a explicat Herrmann.

După ce termenul a fost ratat, suspectul a fost lăsat în pace până când le-a spus autorităţilor în decembrie 2024 că vrea să se întoarcă în Afganistan.

Cu toate acestea, el nu a putut să plece spre casă pentru că nu a primit documentele necesare de la consulatul afgan, a adăugat ministrul, potrivit căruia deportarea bărbatului în Afganistan ar fi implicat dificultăţi.

Germania nu are relaţii diplomatice cu regimul taliban, dar a organizat un zbor de deportare spre Kabul în 2024.