Partidul de guvernământ din Georgia spune că vrea să înlocuiască legea controversată privind „influenţa străină” cu o copie a legislaţiei americane privind „agenţii străini”

Partidul de guvernământ din Georgia a anunţat vineri că intenţionează să înlocuiască legea privind „influenţa străină”, denunţată ca fiind represivă de opoziţia pro-occidentală, cu o copie a legislaţiei americane privind „agenţii străini”, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Într-un comunicat de presă, partidul Visul Georgian a transmis că legislaţia va prelua acum FARA (Legea de înregistrare a agenţilor străini), „cuvânt cu cuvânt”. Cu toate acestea, formaţiunea nu a precizat dacă va renunţa la măsurile adoptate în mai 2024 şi care au fost puternic criticate.

Înfiinţată în 1938, legea americană FARA impune oricărei companii care reprezintă o ţară, organizaţie sau parte străină să-şi declare activităţile autorităţilor americane.

Guvernele, în special cel al Rusiei, invocă în mod regulat acest text pentru a-şi justifica propriile măsuri adesea mult mai restrictive.

Partidul Visul Georgian a adoptat în 2024 o lege privind „influenţa străină”, văzută de criticii săi ca un instrument de persecuţie a asociaţiilor care nu sunt pe aceeaşi linie cu guvernul.

Promulgată la începutul lunii iunie, în ciuda unor demonstraţii de protest ample, ea obligă ONG-urile care obţin mai mult de 20% din finanţarea lor din afara Georgiei să se înregistreze la administraţie.

Pentru a face acest lucru, autorităţile solicită ONG-urilor o cantitate mare de informaţii, în special despre beneficiarii lor.

Asociaţiile care refuză să respecte această procedură riscă amenzi repetate de până la 25.000 de lari georgieni (8.400 de euro la rata actuală), o sumă considerabilă în Georgia.

Legea se aplică unui număr mare de organizaţii din această fostă republică sovietică relativ săracă, care este foarte dependentă de fonduri din străinătate.

Potrivit criticilor săi, legea este inspirată de legislaţia rusă privind „agenţii străini”, care a fost folosită de Kremlin pentru a reduce la tăcere vocile disidente, supunându-le unor constrângeri grele, sub ameninţarea amenzilor, interdicţiilor sau chiar închisorii.

Vineri, Visul Georgian nu a explicat anunţul, spunând doar că acţionează după „scandalurile recente privind utilizarea fondurilor străine pentru a alimenta tulburările politice din Georgia”.

Această formulare este un ecou al criticilor sale recurente la adresa Occidentului, pe care îl acuză că finanţează actuala mobilizare antiguvernamentală.

Această ţară din Caucaz a fost zguduită timp de trei luni de demonstraţii zilnice împotriva partidului de guvernământ.

Criza politică a început la sfârşitul lunii octombrie, când Visul Georgian a revendicat victoria în alegerile parlamentare, despre care opoziţia a spus că au fost fraudate.

Situaţia s-a înrăutăţit luna următoare, când partidul a decis să amâne procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), o mişcare văzută de critici ca o ilustrare a unei apropieri de Rusia.

Activiştii acuză guvernul că a lansat o campanie de intimidare, bătăi şi arestări pentru a-i pedepsi pe cei care au îndrăznit să iasă în stradă.