Patriarhia condiționează Ucraina: Vom discuta despre autocefalia față de Rusia dacă veți permite apariția unui vicariat românesc

Patriahia Română îşi joacă propria carte în războiul dintre biserica ucraineană şi cea rusă. Pentru cele 127 de parohii ortodoxe formate din etnicii români din Ucraina, Patriarhia Română vrea înfiinţarea unui vicariat ortodox român, chiar cu riscul de a părea apropiată de Moscova şi distanţată de Constantinopol, cea mai înaltă autoritate din lumea ortodoxă.

• Vicariatul este o unitate bisericească administrativă subordonată direct Patriarhiei Române, care poate cuprinde mai multe parohii.

În urma şedintei Sfântului Sinod din Bucureşti de joi, cei 52 de ierarhi ortodocşi români au considerat că este momentul oportun să ceară autorităţilor ucrainene înfiinţarea unui vicariat ortodox român pentru cele 127 de parohii româneşti care se regăsesc pe teritoriul ucrainean.

„Este necesară o consultare reală a acestor ortodocși români, care sunt preocupați de păstrarea identității lor etnice și lingvistice. În acest sens, este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești și ale statului ucrainean că identitatea etnică și lingvistică a românilor va fi respectată, precum și că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român și a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult și de teologie în limba lor maternă, adică limba română. S-a menționat faptul că, în România, funcționează deja un Vicariat Ortodox Ucrainean, începând cu anul 1990”, s-a arătat într-un comunicat al Patriarhiei Române remis G4Media.ro.

Contextul politico-bisericesc din Ucraina pe care Patriahia Română şi-a propus să-l exploateze în favoarea ei este extrem de delicat. Asta pentru că la sfârşitul anului 20188, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Asta în ciuda opoziţiei făţişe a Patriarhiei Rusiei, sub păstorirea căreia se aflau până de curând majoritatea ortodocşilor din Ucraina. Pentru a stopa demersul Patriarhului Bartolomeu, conducătorul lumii ortodoxe, ruşii s-au adresat Papei de la Roma şi chiar secretarului general al ONU. Supărarea prelaţilor ruşi este cu atât mai mare cu cât actual patriarh ucrainean învestit, Epifanie, în vârstă de 40 de ani, are viziuni pro-occidentale şi este un apropiat al preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko. Mai mult decât atât, ca urmare a recunoaşterii autocefaliei Bisericii Ucrainene, Patriarhia Rusă a întrerupt orice „comuniune euharistică” cu Patriarhia Ecumenică. Lucru extrem de grav în lumea ortodoxă, însemnând de fapt întreruperea oricărei legături între reprezentanţii celor două biserici.

Ca jucător important în această zonă ortodoxă, Patriarhia Română încă nu şi-a exprimat până acum un punct de vedere oficial în ceea ce priveşte direcţia acordării sprijinului. Ruşilor sau ucrainenilor?

„Poziţia Sfântului Sinod înainte de a se exprima la criza bisericească din Ucraina a fost aceea de a anunţa necesitatea analizei mai multor factori în ceea ce priveşte decizia de poziţionare finală. Este pe de o parte contextul etnicilor români care sunt grupaţi în 127 de parohii din Ucraina, pe de altă parte este situaţia dificilă a clericilor necanonici care au aparţinut de fostul Patriarhat al Kievului din Occident şi inclusiv urmărirea până la urmă a dialogului bilateral dintre Patriarhia Moscovei şi Patriahia Ecumenică.(…) Biserica Ortodoxă Română nu s-a exprimat şi a amânat formularea unei poziţii oficiale tocmai din perspectiva lucrurilor amintite deja. Este nevoie de lămuriri precise cu privire la soarta românilor care trăiesc în Ucraina”, a declarat pentru G4Media.ro preotul Ionuţ Mavrichi, consilier patriarhal.

Cristian Diaconescu, expert în politică internaţională, a explicat la TVR că poziţia Bisericii Ortodoxe Române ţine mai degrabă de condiţionalitate: „Aş explica poziţia Bisericii Ortodoxe Române din perspectiva unui tip de condiţionalitate, adică înainte de a se exprima în legătură cu recunoaşterea, trebuie să existe două condiţii preliminare şi necesare. Una în legătură cu protecţia drepturilor etnicilor români din Ucraina privind expresia religioasă, a doua, în legătură cu un anumit dialog pe care ar trebui bisericile să-l aibă în legătură cu ceea ce priveşte viitorul statut.”

Unii dintre teologii de la noi acreditează aceeaşi idee, însă ceva mai tranşant. „Acum e momentul să o facem pentru a vedea cine are bunăvoinţă. Vrem să testăm cine faţă de interesele noastre îşi arată bunăvoinţa. Dacă ucrainenii sunt isteţi, ei ar trebui să mizeze pe asta şi să ne ajute să facem (vicariat ortodox român – n.r.). Să spună uite ieşiti din zona rusească şi noi vă dăm acest statut de autonomie eclesială. Creăm acest vicariat. Punem un părinte protopot pe post de vicar şi cu asta am terminat povestea” a declarat pentru G4Media.ro teologul Radu Preda.

Aducerea în discuţie, tocmai în acest context politico-religios, a înfiinţării unui Vicariat Ortodox în Ucraina, vine şi pe fondul tensiunilor provocate de legea care restrânge dreptul la educație în limbile minorităților. Acum există și temerea românilor din Ucraina că preoţii nu vor mai avea voie să slujească în limba română, o temere alimentată deseori de propaganda rusă.

Comunicatul integral al Sfântului Sinod:

În ziua de 21 februarie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia:
1. Au fost apreciate acțiunile bogate și multiple realizate în Patriarhia Română în Anul Centenar 2018, care au culminat cu evenimentul sfințirii Altarului Catedralei Naționale din data de 25 noiembrie 2018.
2. Totodată, au fost evidențiate numeroasele activități social-filantropice, activități în valoare de peste 114 milioane de lei, aproximativ 24 de milioane de euro.
3. În mod deosebit, au fost apreciate activitățile ierarhilor și clericilor români, desfășurate în diaspora și în eparhiile din vecinătatea granițelor țării, pentru păstrarea identității, spiritualității și culturii române.

Privitor la situația bisericească din Ucraina, Sfântul Sinod a subliniat următoarele aspecte:

4. Timp de aproape 30 de ani nu a fost rezolvată problema schismei din Ucraina și nici nu s-a făcut apel la o mediere pan-ortodoxă, așa cum s-a procedat în cazul schismei din Bulgaria. Constatându-se acest impas în rezolvarea situației, Patriarhia Ecumenică a acordat Tomosul de autocefalie ierarhilor, clericilor și credincioșilor care se aflau în schismă cu Biserica Ortodoxă Rusă și cu întreaga Ortodoxie, însă acest tomos a fost acceptat doar de către ortodocșii ucraineni care nu se aflau în comuniune cu Patriarhia Moscovei. Prin urmare, problema unității ecleziale în Ucraina nu este în prezent rezolvată deplin, și pentru că aici există o mare populație de etnie rusă, care păstrează legătura directă cu Patriarhia Moscovei.

5. Privitor la această situație bisericească tensionată din Ucraina, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reiterează punctul de vedere exprimat anterior în cadrul ședințelor sale din 24 mai 2018 și din 25 octombrie 2018. S-a recomandat atunci ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să identifice, prin dialog, o soluție a diferendului bisericesc amintit, prin păstrarea unității de credință, respectarea libertății administrativ-pastorale a clerului şi credincioșilor din această țară (inclusiv dreptul la autocefalie) și restabilirea comuniunii euharistice. În caz de nereușită a dialogului bilateral, este necesară convocarea unei sinaxe a tuturor întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pentru rezolvarea problemei existente.

6. Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare ședință a Sfântului Sinod se va ține seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Patriarhia Moscovei. Este necesară o consultare reală a acestor ortodocși români, care sunt preocupați de păstrarea identității lor etnice şi lingvistice. În acest sens, este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statutului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română. S-a menționat faptul că, în România, funcționează deja un Vicariat Ortodox Ucrainean, începând cu anul 1990.

7. De asemenea, Patriarhia Română va solicita Patriarhiei Ecumenice o lămurire privind soluționarea problemei ierarhilor şi preoților necanonici din Occident, care au aparținut fostului „Patriarhat al Kievului”.

În urma consultărilor menționate mai sus, Sfântul Sinod va exprima poziția sa oficială privind situația Ortodoxiei din Ucraina”.

Foto: Patriarhul Daniel (Sursa: Basilica)