Patronul unui cunoscut han vânătoresc din Galaţi, condamnat pentru proxenetism, cămătărie şi şantaj / Decizia nu este definitivă / Ar fi obținut aproape 300.000 de euro din facilitarea prostituției și ar fi apelat la amenințări ca să recupereze banii pe care îi împrumuta cu dobândă cămătărească

Tribunalul Galați l-a condamnat în 5 februarie pe Gheorghiţă Suvejanu, un om de afaceri din Galați, la 10 ani, 8 luni și 20 de zile de închisoare pentru șantaj în formă agravată, proxenetism, cămătărie, spălare a banilor, fals în înscrisuri și uz de fals.

De asemenea, instanța l-a obligat pe Suvejanu să le achite victimelor sale daune materiale ce însumează 134.000 de euro. Sentința pronunțată de Tribunalul Galați nu este definitivă.

Poliţiştii au stabilit că Gheorghiţă Suvejanu, patronul ”Hanului Vânătorilor”, un han cu specific vânătoresc din apropierea Galaţiului, a obţinut sute de mii de euro din prostituţie, dar și că împrumuta bani cu dobândă cămătărească şi apela apoi la ameninţări şi şantaj ca să îi recupereze.

Anchetatorii susţin că afaceristul ar fi determinat două femei să se prostitueze, facilitându-le oferirea de servicii sexuale pe bani în diferite ţări europene. Suvejanu ar fi obţinut astfel aproape 300.000 de euro timp de aproape şapte ani.

Banii i-ar fi fost remişi fie direct, de cele două prostituate, fie prin intermediari, care i-ar fi adus banii din străinătate, fie prin servicii de transferuri rapide.

Provenienţa banilor, disimulată prin aranjamente scriptice

În paralel, Gheorghiţă Suvejanu ar fi început să împrumute şi mii de euro celor care aveau nevoie, dobânda fiind de 10% din valoarea creditului. Cei care nu plăteau la timp, ar fi fost ameninţaţi şi şantajaţi.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, reprezentanţii unei societăţi comerciale au organizat, în 2017, un eveniment ce a inclus cazare şi masă, apelând la serviciile lui Gheorghiţă Suvejanu. Pentru că nu au putut achita integral nota de plată, omul de afaceri ar fi trecut la ameninţări pentru a recupera banii.

Procurorii spun că Suvejanu şi-ar fi atras şi familia într-o serie de tertipuri scriptice, prin care ar fi trecut diverse proprietăţi, mobile sau imobile, toate de valoare mare, pe numele mai multor membri ai familiei (tatăl, sora şi cumnatul său).

Scopul ar fi fost să ascundă proprietarii reali ai unor bunuri sau să „albească” sursele de provenienţă a banilor.