G4Media.ro

Patru morţi în atacuri masive ruseşti asupra infrastructurii energetice din Ucraina

Captură X

Patru morţi în atacuri masive ruseşti asupra infrastructurii energetice din Ucraina

Atacuri „masive” cu rachete şi drone ruseşti au vizat luni infrastructura energetică a Ucrainei, omorând cel puţin patru persoane şi forţând autorităţile să introducă întreruperi de curent, potrivit AFP, transmite Agerpres.

Kievul susţine că 15 regiuni din Ucraina au fost vizate de această campanie de bombardamente ruseşti, cea mai mare din ultimele săptămâni, cu „peste 100 de rachete de diferite tipuri şi circa 100 de (drone) Shahed”, potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski.

„Am putea face mult mai mult pentru a proteja vieţi dacă forţele aeriene ale vecinilor noştri europeni ar lucra împreună cu avioanele noastre de luptă F-16 şi cu apărarea noastră antiaeriană”, a reacţionat liderul de la Kiev pe Telegram.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a transmis că a efectuat o „lovitură masivă” împotriva unor situri energetice „care permit funcţionarea complexului militaro-industrial al Ucrainei”. „Toate obiectivele au fost atinse”, a precizat ministerul rus pe Telegram.

Aceste atacuri survin în timp ce Ucraina desfăşoară o vastă ofensivă transfrontalieră de la 6 august în regiunea rusă Kursk, unde, conform Kievului, trupele sale continuă să avanseze.

„Teroriştii ruşi au vizat din nou infrastructura energetică. Din păcate, există pagube în mai multe regiuni”, a declarat premierul ucrainean Denis Şmîhal.

Distribuitorul naţional de energie Ukrenergo a efectuat întreruperi de curent de urgenţă pentru a stabiliza reţeaua, în timp ce legăturile feroviare au fost perturbate.

În capitala Kiev, locuitorii s-au refugiat în staţii de metrou subterane sau pe alei acoperite, au declarat jurnaliştii AFP.

„Este foarte, foarte greu”, a spus Svitlana Kravcenko, în vârstă de 51 de ani, care a fost întâlnită într-o staţie de metrou din centrul oraşului printre alte aproximativ 100 de persoane.

„Nimeni nu se gândea că Rusia, care a fost cândva sora noastră, ne va provoca atât de multă tristeţe”, s-a plâns ea, spunând că este îngrijorată că va ajunge să „se obişnuiască cu frica”.

După doi ani şi jumătate de război, alarmele de raid aerian sună frecvent pe teritoriul ucrainean.

Ultimul atac mortal asupra capitalei datează din 8 iulie, când o rachetă rusească a lovit un centru pediatric, omorând aproximativ patruzeci de persoane.

Infrastructura energetică a fost lovită şi în regiunea vestică Lvov, au precizat autorităţile pe Telegram.

„Inamicul terorizează din nou întreaga Ucraină cu rachetele sale. Sectorul energetic este în vizorul său”, a declarat ministrul Energiei, Gherman Galuşcenko.

Întreruperile de curent de urgenţă impuse de furnizorul de energie au oprit pentru scurt timp trenurile în ţară.

„Toate trenurile au fost oprite temporar din cauza întreruperilor de curent după un atac inamic pe scară largă”, a precizat operatorul feroviar naţional.

În total, cel puţin patru decese au fost raportate luni în vestul şi sudul Ucrainei, potrivit oficialilor ucraineni.

Două persoane au fost ucise în regiunea Jitomir şi Volhinia din vest, o alta în regiunea Dnipropetrovsk din sud-est şi o a patra în regiunea sudică Zaporojie.

De asemenea, atacurile au rănit cel puţin 20 de persoane, conform autorităţilor.

O altă persoană a fost, de asemenea, ucisă luni dimineaţă de un proiectil rusesc în regiunea estică Harkov, potrivit oficialilor locali, dar nu se ştie în acest moment dacă decesul are legătură cu acest val de bombardamente asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Ucraina şi-a mai îndemnat aliaţii europeni şi până acum să stabilească o zonă de interdicţie aeriană în vestul teritoriului său prin intermediul sistemelor de apărare desfăşurate în Polonia şi România vecine, pentru a crea un sanctuar în care industriile, infrastructura energetică şi populaţia civilă să fie protejate.

Luni, atât premierul ucrainean, cât şi şeful de cabinet al preşedintelui au reiterat, de asemenea, importanţa de a putea folosi armele occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva Rusiei. Partenerii Kievului refuză pentru moment.

„Este necesar”, a declarat Andrii Iermak, şeful de cabinet al preşedintelui, pe Telegram, explicând că acest lucru ar „accelera sfârşitul terorii ruseşti”.

Duminică, un atac pus pe seama armatei ruse a lovit şi o echipă a Reuters la hotelul său din Kramatorsk (estul Ucrainei), omorând un consilier de securitate şi rănind doi jurnalişti, potrivit agenţiei de ştiri.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Sa ajute Polonia, Romania?

  2. Cred o decizie in care sa ajute cineva.. E imposibila, mai ales fara acordul tuturor tarilor Nato.

  3. „Am putea face mult mai mult pentru a proteja vieţi dacă forţele aeriene ale vecinilor noştri europeni ar lucra împreună cu avioanele noastre” implicare directa? De nenumărate ori Stoltenberg si americanii au zis NU. De ce insista?