Patru priorități pentru noul Guvern pentru un sistem de sănătate rezilient (P)

Sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri  ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) va lansa în această lună un document de colaborare cu factorii de decizie, pe 4 axe majore: accesul optim și echitabil la inovație al pacienților români, stimularea cercetării și dezvoltării în industria farmaceutică inovatoare, un sistem de sănătate transparent și bazat pe dovezi, în beneficiul pacienților români și finanțarea adecvată și predictibilă medicamentelor inovatoare și vaccinurilor.

“Obiectivul final al acestei colaborări este elaborarea unui pact pentru inovație pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcții de acțiune concrete care să ducă la creșterea calității vieții pacienților români și la accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație. Este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan și să ne unim cu toții, factori de decizie, partide politice, asociații de pacienți, experți, medici, industrie, pentru a îmbunătăți rapid sistemul de sănătate”, a declarat Alina Culcea, Președinte ARPIM.

Industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa. Dacă ne uităm la alte state, în multe cazuri rolul industriei farmaceutice de partener și contributor strategic este pe deplin recunoscut. Un exemplu este cel al Franței, acolo unde a fost înființat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanții autorităților.

1. Acces optim și echitabil la inovație pentru pacienții români

Date din „Studiul W.A.I.T.” 2020 arată că în Europa, în funcție de țara unde se află, pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea pentru pacienți, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile. Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.

Principalele cauze ale întârzierilor sunt: lipsa de aderență la termenele legale de evaluare, proceduri birocratice, lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de rambursare și inexistența unui traseu al pacientului.

Ce se poate face: Reducerea duratei de timp de la obținerea autorizației de punere pe piață la accesul efectiv al pacienților români la medicamente prin stabilirea în legislație a unor termene și intervale clare, metodologie aliniată cu bunele practici internaționale pentru calcularea impactului bugetar  a noilor medicamente și pentru evaluarea lor.

2. Stimularea cercetării și dezvoltarii în industria farmaceutică inovatoare

Raportul  “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA în iunie 2021, arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în Europa.

România se află pe locuri codaș

e în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 milioane EUR, în comparație cu Germania care a investit 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR. Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR și chiar 1,4 miliarde EUR, dacă ne-am apropia de țările din top.

Ce se poate face: Stimularea investițiilor în studii clinice dar și respectarea termenelor legale în ceea ce privește autorizarea studiilor clinice în România, stimularea investiției în programe de suport pentru pacienți (ce au ca obiectiv fie educarea sau informarea pacientului, fie facilitarea accesului la medicație și investigații medicale), stimularea realizării de studii de colectare a datelor locale.

3. Un sistem de sănătate rezilient și transparent, în beneficiul pacienților români

În prezent, există o dezvoltare inegală a soluțiilor de digitalizare și e-Health în țările UE și din Europa Centrală și de Est, potrivit unui raport realizat de PricewaterhouseCoopers, pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA).

Digitalizarea poate genera economii substanțiale prin reducerea costului serviciilor. Exemple de digitalizare: telemedicina care reduce nevoia de călătorie și probabilitatea unor programări ratate, economisind timpul medicului și pacientului, sisteme și înregistrări electronice de sănătate care îmbunătățesc acuratețea și permit o gestionare mai eficientă a pacientului, dispozitive de monitorizare la distanță și biosenzori pentru a îmbunătăți supravegherea bolii, analiza datelor și inteligență artificială.

Impactul COVID-19 a sporit gradul de conștientizare a limitărilor sistemelor de asistență medicală și a necesității unor noi abordări digitale pentru furnizarea asistenței medicale.

Ce se poate face: Implementarea unor proiecte pilot de trasee ale pacienților pentru bolile cronice, digitalizarea sistemului de sănătate, prin dezvoltarea și implementarea registrelor de boală și registrelor de utilizare a medicamentelor și vaccinurilor, prin evaluarea și valorizarea aplicațiilor de inteligență artificială pentru diagnostic/monitorizare/suport pentru pacienți și prin publicarea transparentă a datelor din sistem.

4. Finanțarea adecvată și predictibilă a sistemului de sănătate, a medicamentelor inovatoare și a vaccinurilor

Guvernele din Europa Centrală și de Est cheltuiesc mai puțin pentru sistemele lor de sănătate decât UE5, majoritatea alocând mai puțin de 7% din PIB pentru sănătate, consecința fiind obținerea unor performanțe mai slabe. În medie, cheltuieli publice cu sănătatea/cap de locuitor din țările CEE au fost cu 26.000 de euro mai mici între 2000 și 2017, comparativ cu țările UE5. Cheltuielile cu medicamentele și vaccinurile fiind și ele mult reduse față de țările dezvoltate.

Rezultatele privind sănătatea în țările din CEE s-au îmbunătățit semnificativ în timp, dar sunt în continuare mult în urma UE5, în privința speranței de viață, ratelor de mortalitate susceptibile, mortalitatea prin boli cardiovasculare și ratelor de supraviețuire după un diagnostic de cancer.

Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 de euro pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc în UE, conform datelor Eurostat pentru anul 2018, având ratele cele mai mari de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile și de mortalitate infantilă.

Ce se poate face: În primul rând, o abordare proactivă a estimării bugetare și bugetare multianuală, predictibilă și în acord cu nevoile actuale ale pacienților, urmată de transparentizarea cheltuielilor bugetare în scopul identificării surselor de consum inadecvate și îmbunătățirea proceselor de achiziții publice și de ajustarea predictibilă și anuală a bugetului pentru medicamente, care să reflecte nevoile reale de tratament ale pacienților.