Paza de coastă greacă, acuzată că a aruncat migranți peste bord, condamnându-i practic la moarte (martori)

Paza de coastă greacă a provocat moartea a zeci de migranți în Marea Mediterană pe o perioadă de trei ani, au declarat mai mulți martori pentru BBC, inclusiv nouă dintre cei care au fost aruncați în mod deliberat în apă.

Ancheta BBC afirmă că peste 40 de persoane ar fi putut să fi murit după ce au fost forțate să iasă din apele teritoriale grecești sau au fost aduse înapoi în mare după ce ajunseseră pe insulele grecești.

Paza de coastă greacă a declarat că respinge cu fermitate toate acuzațiile de activități ilegale.

Când i-au fost prezentate unui fost ofițer superior al pazei de coastă grecești imagini cu 12 persoane urcate într-o barcă a pazei de coastă grecești și apoi abandonate pe o barcă pneumatică, acesta s-a ridicat de pe scaun, cu microfonul încă deschis, și a spus că este „evident ilegal” și „o crimă internațională”.

Guvernul grec a fost acuzat de mult timp de returnări forțate – oamenii fiind trimiși înapoi spre Turcia, de unde veniseră, ceea ce este ilegal în conformitate cu dreptul internațional.

Dar aceasta este prima dată când BBC a calculat numărul de incidente în care se susține că au existat victime ca urmare a acțiunilor pazei de coastă grecești.

Cele 15 incidente pe care analizate – datate în perioada mai 2020-23 – s-au soldat cu 43 de decese. Sursele inițiale au fost în principal mass-media locală, ONG-uri și paza de coastă turcă.

Verificarea acestor relatări este extrem de dificilă – martorii dispar adesea sau se tem să vorbească. Dar în patru dintre aceste cazuri BBC a reușit să coroboreze relatările vorbind cu martorii oculari.

Ancheta sugerează un model clar.

În cinci dintre aceste incidente, migranții au declarat că au fost aruncați direct în mare de către autoritățile grecești. În patru dintre aceste cazuri, aceștia au explicat cum au debarcat pe insulele grecești, dar au fost urmăriți și prinși. În alte câteva incidente, migranții au declarat că au fost puși pe plute gonflabile fără motor, care s-au dezumflat sau care păreau să fi fost găurite.

Una dintre cele mai înfiorătoare relatări a fost făcută de un bărbat din Camerun, care spune că a fost vânat de autoritățile grecești după ce a debarcat pe insula Samos în septembrie 2021.

La fel ca toate persoanele pe care intervievate, el a spus că intenționa să se înregistreze pe teritoriul Greciei ca solicitant de azil.

„Abia acostam și poliția a venit din spate”, ne-a spus el. „Erau doi polițiști îmbrăcați în negru și alți trei în haine civile. Erau mascați, nu le puteai vedea decât ochii”.

El și alte două persoane – un altul din Camerun și un bărbat din Coasta de Fildeș – au fost transferați pe o barcă a pazei de coastă grecești, a spus el, unde evenimentele au luat o întorsătură terifiantă.

„Au început cu [celălalt] camerunez. L-au aruncat în apă. Ivorianul a spus: „Salvați-mă, nu vreau să mor…” și apoi, în cele din urmă, doar mâna lui a ieșit din apă, iar corpul lui era sub apă”.

„Încet-încet, mâna i-a alunecat sub apă, iar apa l-a înghițit.”

Bărbatul spune că, apoi, răpitorii săi l-au bătut.

“Ploua cu pumni în cap. Era ca și cum loveau un animal”. Apoi spune că l-au aruncat și pe el în apă – fără veste de salvare. El a reușit să înoate până la mal, dar cadavrele celorlalți doi – Sidy Keita și Didier Martial Kouamou Nana – au fost recuperate pe coasta turcă.

Avocații supraviețuitorilor cer autorităților grecești să deschidă un caz de dublă crimă.

Un alt bărbat, originar din Somalia, a povestit pentru BBC cum în martie 2021 a fost prins de armata greacă la sosirea pe insula Chios, care l-a predat apoi pazei de coastă grecești.

El a spus că paza de coastă i-a legat mâinile la spate, înainte de a-l arunca în apă.

„Au vrut să mor”, a spus el.

Bărbatul a afirmat că a reușit să supraviețuiască plutind pe spate și a reușit în cele din urmă să-și elibereze una dintre mâini. Dar marea era agitată, iar trei din grupul său au murit. El a reușit să ajungă pe uscat, unde a fost în cele din urmă reperat de paza de coastă turcă.

În incidentul cu cele mai multe pierderi de vieți omenești – în septembrie 2022 – o ambarcațiune care transporta 85 de migranți a avut probleme în apropierea insulei grecești Rodos, când motorul s-a oprit.

Mohamed, din Siria, a povestit pentru BBC că migranții au reușit să sune la paza de coastă grecească pentru a cere ajutor – care i-a urcat pe o barcă, i-a întors în apele turcești și i-a pus în plute de salvare. Mohamed spune că pluta pe care el și familia sa au primit-o nu avea valva închisă corespunzător.

„Am început imediat să ne scufundăm, au văzut asta… Ne-au auzit pe toți țipând și totuși ne-au lăsat” acolo, a declarat el pentru BBC.

„Primul copil care a murit a fost fiul vărului meu… După aceea a fost unul câte unul. Un alt copil, un alt copil, apoi vărul meu însuși a dispărut. Până dimineața, șapte sau opt copii muriseră”.

„Copiii mei au murit abia dimineața… chiar înainte de sosirea pazei de coastă turcești”.

Legea greacă permite tuturor migranților care solicită azil să își înregistreze cererea pe mai multe insule, în centre speciale de înregistrare.

Însă persoanele intervievate – care au fost contactate cu ajutorul organismului de sprijin pentru migranți Consolidated Rescue Group – au declarat că au fost reținute înainte de a ajunge la aceste centre. Aceștia au spus că acești bărbați ar fi operat aparent sub acoperire – fără uniformă și adesea mascați.

Grupurile pentru drepturile omului susțin că mii de persoane care caută azil în Europa au fost forțate în mod ilegal să se întoarcă din Grecia în Turcia și că li s-a refuzat dreptul de a cere azil, care este consacrat de legislația internațională și de cea a UE.

Activistul austriac Fayad Mulla a spus că a descoperit cu ochii lui cât de secrete par a fi aceste operațiuni în februarie anul trecut, pe insula grecească Lesbos.

Conducând spre locul unei presupuse returnări forțate, în urma unui pont primit, a fost oprit de un bărbat cu cagulă, care s-a dovedit ulterior că lucra pentru poliție. El a declarat că poliția a încercat apoi să șteargă de pe camera sa de bord imaginile în care era oprit și l-a acuzat de împotrivire față de un ofițer de poliție.

În cele din urmă, nu s-a luat nicio măsură suplimentară împotriva sa.

Două luni mai târziu, într-un loc similar, Mulla a reușit să filmeze o returnare forțată, publicată de New York Times.

Un grup care includea femei și bebeluși a fost descărcat din spatele unei dube nemarcate și a fost transportat pe un ponton pe o barcă mică.

Apoi au fost transferați pe o navă a pazei de coastă grecești mai departe de linia de coastă, au fost duși în largul mării și apoi urcați pe o plută și au fost lăsați în derivă.

Ulterior, au fost salvați de paza de coastă turcă.

BBC a prezentat aceste imagini lui Dimitris Baltakos, fostul șef al operațiunilor speciale din cadrul pazei de coastă grecești.

În timpul interviului, acesta a refuzat să speculeze cu privire la ceea ce arată imaginile – după ce a negat, la începutul conversației, că paza de coastă greacă ar fi fost nevoită vreodată să facă ceva ilegal. Dar, în timpul unei pauze, a fost înregistrat spunându-i cuiva, în greacă, în afara cadrului:

„Nu le-am spus prea multe, nu-i așa? Este foarte clar, nu-i așa. Nu este vorba de fizică nucleară. Nu știu de ce au făcut-o în plină zi… Este… evident ilegal. Este o crimă internațională.”

Ministerul Afacerilor Maritime și Politicii Insulare din Grecia a declarat pentru BBC că filmarea este în prezent investigată de Autoritatea Națională pentru Transparență, o instituție independentă din țară.

O jurnalistă de investigație cu care BBC a vorbit, stabilită pe insula Samos, spune că a început să discute cu un membru al forțelor speciale grecești prin intermediul aplicației de dating Tinder.

Când a sunat-o de pe ceea ce a descris ca fiind o „navă de război”, Romy van Baarsen l-a întrebat mai multe despre munca sa și despre ce s-a întâmplat când forțele sale au observat o barcă de refugiați.

El a răspuns că „îi conduc înapoi” și a spus că astfel de ordine vin „de la ministru”, adăugând că vor fi pedepsiți dacă nu reușesc să oprească o ambarcațiune.

Grecia este o cale de intrare în Europa pentru mulți migranți. Anul trecut, au fost înregistrate 263.048 de sosiri pe mare în Europa, dintre care 41.561 (16%) în Grecia. Turcia a semnat un acord cu UE în 2016 pentru a împiedica migranții și refugiații să treacă în Grecia, dar a declarat în 2020 că nu îl mai poate aplica.

Paza de coastă a Greciei a declarat că personalul său a lucrat „neobosit, cu cel mai mare profesionalism, cu un puternic simț al responsabilității și cu respect pentru viața umană și drepturile fundamentale”, adăugând că „respectă pe deplin obligațiile internaționale ale țării”.

Acesta a adăugat: „Trebuie subliniat faptul că, din 2015 până în 2024, Garda de Coastă elenă a salvat 250.834 de refugiați/migranți în 6.161 de incidente pe mare. Executarea impecabilă a acestei misiuni nobile a fost recunoscută în mod pozitiv de către comunitatea internațională”.

Paza de coastă greacă a fost criticată anterior pentru rolul său în cel mai mare naufragiu de migranți în Mediterana din ultimul deceniu. Se crede că peste 600 de persoane au murit după ce nava Adriana s-a scufundat în iunie anul trecut în zona de salvare delimitată de Grecia.

Oficialii greci au insistat că ambarcațiunea nu avea probleme și că se îndrepta în siguranță spre Italia, astfel că paza de coastă nu a încercat să o salveze.