UPDATE: Pe final de an, Emil Constantinescu cere Senatului să-i mai dea bani pentru Institutul Levantului / Solicitarea l-a uimit și pe Tăriceanu

Fostul președinte Emil Constantinescu a trimis Senatului o scrisoare în care, pe final de an, cere să i se mai dea bani pentru Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, în condițiile în care și la rectificarea bugetară i-au fost suplimentate fondurile. Considerat o sinecură pentru fostul șef de stat, institutul înființat la inițiativa lui Călin Popescu Tăriceanu primește bani pentru funcționare de la Senat, însă nu se exercită niciun fel de control din partea Legislativului în legătură cu activitatea acestui organism. De altfel, Emil Constantinescu vrea ca pentru anul 2019 institutului să-i fie alocat un buget de aproape 4 ori mai mare decât în acest an, ajungând la peste 5 milioane de lei.

Scrisoarea lui Emil Constantinescu s-a aflat pe masa Biroului Permanent al Senatului, la începutul acestei săptămâni, iar solicitarea l-a uimit chiar și pe Tăriceanu, care în final a pasat problema la Comisia de cultură.

Iată dialogul din Biroul Permanent, potrivit stenogramei:

„Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Punctul 11. Scrisoarea domnului Emil Constantinescu, președintele Consiliului științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, prin care solicită Senatului majorarea bugetului instituției pe anul 2018. De fapt, nu este o majorare a bugetului, ci ar trebui adăugate câteva sume din cele care au fost tăiate la rectificarea precedentă. Da, doamna secretar general? Da? E corect ce am spus?

Doamna Izabela Chencian: La cea de a doua rectificare bugetară, Institutul Levantului a primit exact suma pe care a transmis Senatului că are nevoie.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: A primit-o?

Doamna Izabela Chencian: Da.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Da?!

Doamna Izabela Chencian: Dar după cea de a doua rectificare au venit cu această solicitare suplimentară.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Este o altă solicitare. OK. Trimitem scrisoarea către Comisia de cultură și ne lămurim între timp. Dacă este o suplimentare la suplimentare… din ce a fost tăiat… Da. Bine. Deci, vă rog să fiți de acord să trimitem scrisoarea la Comisia de cultură.“

În plus, în primăvară, Guvernul Dăncilă a deblocat angajările la acest institut, care are 36 de posturi prevăzute în organigramă, deși angajările în sectorul bugetar erau blocate. (detalii aici)

Conform site-ului institutului, salariile brute pentru cele 36 de posturi variază între 3.904 lei și 9.100 de lei, la care se adaugă voucherele de vacanță de 1.450 de lei.

Institutul funcționează într-o vilă pusă la dispoziție de RA-APPS în Bulevardul Mareșal Constantin Prezan, o zonă în topul celor mai scumpe chirii din București.

În anul 2016, înființarea Institutului Levantului s-a lovit de opoziția premierului Dacian Cioloș și a președintelui Klaus Iohannis, care a cerut reexaminarea legii, însă Parlamentul a votat-o și a doua oară. Principalele argumente erau costurile de peste 2,5 milioane de lei pentru funcționarea acestui institut, lipsa specialiștilor în domeniu și faptul că nu este prevăzut un control clar al activității și modului de folosire a resurselor.

Obiectul de activitate al institutului este „extinderea cercetărilor științifice asupra culturilor și civilizațiilor din spațiul istoric al Levantului (Orientul Mijlociu, nordul Africii, Balcani, Caucaz) (…); promovarea dialogului între popoarele din spațiul istoric al Levantului în vederea creării unei culturi a păcii prin dialog între mediul academic, liderii religioși și tânăra generație”. Din Consiliul Consultativ al Institutului fac parte figuri controversate precum Răzvan Theodorescu (şeful TVR în timpul mineriadei din iunie 1990), Andrei Marga, Daniel Barbu şi Puiu Haşotti.

În luna noiembrie, de exemplu, pe agenda institutului s-au aflat: participarea lui Emil Constantinescu la sesiunea solemnă a Consiliilor Județene din Constanța și Tulcea, care a marcat 1 40 de ani de la unirea Dobrogei cu România, participarea sa la Conferința internațională “River–Delta–Sea Systems. Celebrating 25 years of the National Research and Development Institute for Marine Geology and Geo-ecology – GeoEcoMar“ și o deplasare la Dubrovnik a fostului șef de stat, la reuniunea Board-ului Academiei Mondiale de Artă și Știință (WAAS) de la Dubrovnik, iar directorul-general al ISACCL, Andreea Grecu-Ciupală, a participat la o reuniune la Salonic.

UPDATE: Într-un răspuns de luna trecută la o interpelare a senatorului USR Mihai Goțiu în legătură cu activitatea institutului, se precizează că acesta și-a început activitatea în 7 octombrie 2017, iar bugetul pentru mai puțin de trei luni a fost de 239.000 de lei, pentru ca în anul 2018 să fie de 1,4 milioane de lei, din care veniturile proprii au fost de doar 20.000 de lei.

Pentru anul 2019, instituția condusă de Emil Constantinescu solicită un buget de aproape 4 ori mai mare, de peste 5 milioane de lei. Aceasta este propunerea înaintată Secretariatului general al Senatului, având în vedere că Institutul Levantului este finanțat din bugetul acestei Camere a Parlamentului.

Sursa foto: Emil Constantinescu (constantinescu.ro), sediul ISACCL (institutlevant.ro)