Pe fundalul creşterii tensiunii în peninsula coreeană, summit-ul Premiului Nobel pentru Pace se va desfăşura la Seul

Tensiunea crescândă din peninsula Coreeană, în contextul împlinirii a 70 de ani de la începutul războiului din Coreea, la 25 iunie 1950, prinde un contur sinistru. Singurul semn de relaxare este alegerea secretariatului permanent al “World Summit of Nobel Peace Laureates” de a organiza ediţia de anul acesta a summit-ul anual la Seul, în perioada 11-14 octombrie.

„Adunarea laureaților Nobel pentru pace în Coreea de Sud înseamnă lansarea unui mesaj important. Vrem să transformăm un simbol al diviziunii și al războiului într-un simbol al reconcilierii și al păcii, nu numai în Asia de Nord-Est, ci în întreaga lume. Summit-ul de la Seul își propune să canalizeze inspirația laureaților premiului Nobel în proiectele din Coreea, acordând o atenție deosebită la inițiativele locale și implicând ambele părți în noua paradigmă a procesului pentru pace”, spune Ekaterina Zagladina, președintele Secretariatului premiilor Nobel.

Convenția, care își propune să decidă care este cea mai bună manieră de a consolida și îmbunătăți pacea inter-coreeană, în fața escaladării tensiunilor dintre guvernele de la Phenian și Seul, dobândește astfel, un rol crucial.

„Secretariatul se propune ca un hub pentru pace: în 20 de ani de experiență a creat summituri pentru a stabili un dialog intercultural pentru pacea globală. Acest lucru ne permite să beneficiem de experiența unor experți de vârf la nivel internațional, care vor analiza și vor oferi elemente practice care să încurajeze reluarea dialogului între cele două Corei”, încheie Zagladina.

Între timp, guvernul sud-coreean a răspuns provocărilor de la Phenian anunțând demararea unei serii de procese împotriva activiștilor, în mare parte din Coreea de Nord, care au trimis manifeste în țara vecină, încălcând tratatul din 2018 care instituie interdicția de a trimite material neautorizat dintr-o țară în alta.

Însă poziția conciliantă exprimată de ministerul de unificare de la Seul nu a fost suficientă pentru a evita reacția „verișorilor” de peste graniță, care au aruncat în aer biroul de legătură inter-coreeană din Kaesong.

Park Jung-oh, un fost dezertor și activist în vârstă de 60 de ani, este de părere că „a afirma că acțiunile noastre au pus în pericol viața și siguranța rezidenților sud-coreeni din zonele de frontieră” este o scuză pentru a nega dreptul nostru la libertatea de exprimare. Mă tem că guvernul liberal al președintelui Moon Jae-in va sacrifica principiile democratice pentru a ambiţiile sale”.

Ani de zile, activiștii au trimis baloane imense în Coreea de Nord, cu pliante în care-l criticau pe liderul Kim Jong-un, care a reacționat întotdeauna cu violență extremă la încercările de a-i submina conducerea.

„Este un moment cu adevărat critic, deteriorarea relațiilor dintre cele două Coree continuă deja de o lună, şi există riscul să se revină la faza de dinainte de 14 iunie 2000, când a fost anulată reconcilierea istorică cu semnarea tratatului de către Kim Dae-jung (Sud) și Kim-Jong-un (Nord) subliniază Koh Yu-hwan, președintele Institutului Coreean pentru Unificare Națională.

Fotografia cu îmbrățișarea din aprilie 2018 de la Phenian între liderul nord-coreean Kim Jong-un și președintele sud-coreean Moon Jae-in, după semnarea acordului de reducere a „accidentelor” de-a lungul frontierei dintre cele două țări, este acum o amintire decolorată.

Sursa: La Repubblica / Articol de Antonella Napoli / Traducerea Cătălina Păunel (Rador)