Pentru a combate „fatalismul”, noi companii mass-media din Franţa mizează pe ştiri pozitive, fără morţi şi fără catastrofe naturale

Un flux de ştiri fără război, fără morţi şi fără catastrofe naturale: acest pariu pare să fie unul foarte îndrăzneţ într-o epocă marcată de evenimentele din Fâşia Gaza, de cele din Ucraina şi de pericolul schimbărilor climatice, însă el a fost asumat de un grup de companii mass-media din Franţa dedicate „ştirilor bune”, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Capul de pod al acestei pieţe de nişă, Le Media Positif, îşi respectă numele. Conturile sale de pe Instagram, LinkedIn şi X promovează ştiri despre o femeie cu sindromul Down aleasă într-un consiliu local, o invenţie care transformă umezeala în apă potabilă şi o persoană care a fost salvată a doua oară de acelaşi pompier, la 12 ani distanţă după prima intervenţie.

Noua companie mass-media, creată în urmă cu trei ani, are deja peste 2 milioane de abonaţi şi este disponibilă în versiuni în limba engleză (The Bright Side) şi spaniolă (La Info Positiva), care au 750.000 de următori, respectiv 950.000 de urmăritori.

Le Media Positif tocmai a apărut şi pe hârtie, odată cu publicarea lucrării „1.000 de veşti bune pentru a vedea lumea altfel”.

„Nu avem o viziune naivă asupra actualităţii. Nu spunem că totul este frumos, dar există totuşi o problemă de echilibru”, a declarat pentru AFP Hugues de Rosny, fondatorul în vârstă de 24 de ani al acestei companii media online, care are în prezent 25 de angajaţi, dintre care opt sunt jurnalişti.

„Creierul uman are o atracţie deosebită pentru veştile rele, dar nu este făcut pentru a se trezi de dimineaţă cu drame şi a merge seara la culcare cu o catastrofă”, a detaliat acest fost student la filosofie şi ştiinţe politice, dorind să lupte împotriva ideii potrivit căreia „totul este distrus”.

„Comercializarea fricii”

Aceeaşi filosofie a fost adoptată şi de AirZen. Înfiinţat şi el după perioada acută a pandemiei de COVID-19, acest post de radio difuzat pe internet şi pe reţeaua digitală DAB+ promite ştiri „100% pozitive” şi promovează celebrul „jurnalism al soluţiilor”.

Buletinele sale de ştiri, difuzate din oră în oră, îi ajută pe ascultători să abordeze evenimentele actuale, care bineînţeles că nu sunt întotdeauna fericite, într-o lumină diferită.

Lansarea campaniei „Restos du coeur” („Restaurantele inimii”) insistă astfel asupra „redobândirii generozităţii” donatorilor, în timp ce Congresul primarilor din Franţa este prezentat ca o reuniune a „aleşilor preferaţi” ai populaţiei.

„Nu este vorba despre a închide ochii în faţa lucrurilor care se întâmplă, ci de a refuza comercializarea fricii şi de a încerca întotdeauna să aducem ceva pozitiv”, a subliniat Frederik Hufnagel, directorul acestei redacţii în care lucrează aproximativ 15 jurnalişti şi care abordează în emisiunile sale aproximativ 70 de subiecte pe săptămână.

Cele mai recente dintre ele: un muzeu itinerant în Franţa şi panouri fotovoltaice flexibile.

Cu toate acestea, Frederik Hufnagel admite că ştirile „pozitive” sunt o marfă rară. „Nu este întotdeauna uşor să umpli buletinele de ştiri”, spune el.

Le Media Positif a dezvoltat un modul de inteligenţă artificială pentru a scana site-urile companiilor mass-media şi reţelele de socializare în căutarea ştirilor bune.

„Ne temem foarte mult de fatalism, care duce la o formă de letargie”, susţine Hugues de Rosny.

Aceste întrebări sunt adresate şi presei tradiţionale.

La sfârşitul anului 2020, după şocul asasinării de un jihadist a profesorului Samuel Paty, cotidianul Le Monde a lansat buletinul informativ „Fil good”, care funcţionează în continuare, pentru a evidenţia articolele din cotidian care oferă „motive de speranţă”.

Dar în cadrul companiilor de presă naţionale, tendinţa covârşitoare rămâne aceeaşi, iar ştirile care provoacă anxietate sunt greu de eliminat.

Directorul Şcolii superioare de jurnalism (ESJ) din Lille, Pierre Savary, neagă că formarea reporterilor ar avea vreo legătură cu acest lucru, chiar dacă îi învaţă că trenurile care ajung la timp nu prea îi interesează pe mulţi oameni.

Anglofonii au aceeaşi regulă jurnalistică implicită: „If it bleeds, it leads” („Dacă există sânge, se vinde mai bine”).

„Noi nu îi învăţăm pe tinerii jurnalişti să privilegieze veştile rele, ci mai întâi să identifice ce este o ştire, unde mergem să o căutăm şi ce înseamnă ea pentru interesul general”, a explicat Pierre Savary pentru AFP, recunoscând totodată existenţa unor „prejudecăţi”.

În ceea ce priveşte ştirile despre anumite cartiere, reduse uneori în mass-media la problemele care le afectează, „va fi greu să ‘vinzi’ un subiect pozitiv”, a deplâns profesorul francez.