Pentru a-și justifica invazia ilegală, Rusia a propagat ideea falsă că România și alte țări vecine vor bucăți din Ucraina 

De la începutul invaziei ilegale în Ucraina, Kremlinul a recurs la o serie de tactici propagandistice pentru a-și justifica acțiunile. Una dintre cele mai evidente strategii este încercarea de distorsionare a relațiilor dintre Ucraina și vecinii săi, inclusiv România, Polonia și Ungaria, promovând ideea că aceste state ar avea interese teritoriale asupra unor regiuni din vestul Ucrainei. Aceste insinuări, deși nefondate, sunt utilizate de Rusia pentru a-și legitima invazia și pentru a alimenta tensiunile în rândul statelor europene.

Rusia folosește în mod activ teza că România și alte țări vecine ar avea interese teritoriale în Ucraina pentru a-și justifica invazia ilegală și a submina solidaritatea europeană. De la declarațiile manipulatoare ale lui Medvedev și Putin, până la preluarea discursurilor naționaliștilor români, Kremlinul construiește o narațiune falsă menită să submineze stabilitatea regională.

Un episod cheie în această strategie a avut loc la 27 iulie 2022, când Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a publicat pe Telegram o hartă imaginară a Ucrainei, în care țara era împărțită între vecini. Această hartă atribuia României Bucovina de Nord, Maramureșul istoric, Ținutul Herța și alte teritorii, sugerând că aceste țări vecine ar profita de conflictul din Ucraina pentru a recupera teritoriile istorice. La doar câteva luni după acest incident, Medvedev a revenit cu declarații similare într-o conferință din aprilie 2023, afirmând că „Polonia, Ungaria și România visează de mai bine de un deceniu să preia regiunile vestice ale Ucrainei”.

Aceste declarații nu doar că au încercat să slăbească unitatea europeană și să creeze neîncredere între Ucraina și vecinii săi, dar au fost folosite și pentru a susține narațiunea Rusiei conform căreia Ucraina ar fi o creație artificială a granițelor postbelice, iar vecinii săi ar avea pretenții legitime asupra unor părți din teritoriul său.

Putin și reafirmarea teoriei revizioniste

Într-un discurs ținut pe 4 noiembrie 2022, cu ocazia Zilei Unității Naționale a Rusiei, președintele Vladimir Putin a amplificat această retorică. El a afirmat că Stalin a preluat teritorii semnificative de la România, Ungaria și Polonia, susținând că ideea „returnării” acestor teritorii ar fi un factor important în politica actuală a acestor țări. Putin a sugerat astfel că războiul din Ucraina nu este doar o problemă între Rusia și Ucraina, ci implică și alte state, care ar urmări propriile interese teritoriale.

Această teorie a fost reiterată și în interviul său din 6 februarie 2024 cu jurnalistul american Tucker Carlson, unde Putin a continuat să afirme că Ucraina ar include teritorii care „au aparținut” anterior României, Ungariei și Poloniei. Prin această declarație, Putin a încercat să valideze ideea că Ucraina este un stat compus din părți ce nu i-au aparținut inițial, subminând astfel legitimitatea integrității teritoriale a țării.

Răspunsul României și clarificarea poziției oficiale

România a reacționat în mod constant la aceste acuzații, prin intermediul Ministerului de Externe. În urma publicării hărții lui Medvedev din iulie 2022, Ministerul Afacerilor Externe al României a emis un comunicat în care a respins categoric „demersul fantezist” al Rusiei. De asemenea, în urma discursurilor lui Putin, MAE a reiterat faptul că România respectă integralitatea teritorială a Ucrainei și nu are nicio pretenție asupra teritoriilor sale. Reacțiile oficiale ale României au încercat să limiteze efectele acestor narațiuni propagandistice și să clarifice faptul că orice astfel de insinuări nu au nicio bază reală.

În plus, Ministerul de Externe al României a subliniat în mod repetat că aceste declarații fac parte din retorica falsă a Kremlinului, menită să destabilizeze regiunea și să creeze disensiuni în rândul țărilor europene. De asemenea, România a reafirmat sprijinul său pentru Ucraina și pentru integritatea teritorială a acesteia, în conformitate cu tratatele internaționale.

Preluarea dezinformării de către site-uri ale propagandei ruse

Un aspect crucial al strategiei propagandistice ruse este preluarea și amplificarea narativelor despre pretențiile teritoriale ale României în mass-media afiliată Kremlinului și pe site-uri care promovează în mod activ mesajele Moscovei. Astfel de platforme, precum VestidinRusia.com, au publicat articole care sugerează că România și alte state din regiune ar dori să profite de instabilitatea din Ucraina pentru a-și extinde teritoriile. De exemplu, un articol din noiembrie 2023 din revista VestidinRusia discuta așa-zisele „probleme teritoriale ale Ucrainei” și sugera că pretențiile României asupra Bucovinei de Nord și altor regiuni ar putea fi revizuite în contextul actualului război.

Dezinformarea este amplificată și de alte platforme online, inclusiv 60m.ro, CuvantulNatiunii.ro, Yogaesoteric.ro, și CutiaPandorei.org, toate cu înclinații revizioniste sau naționaliste, care au publicat articole intitulate, de exemplu, „Jos cizma ucraineană de pe teritoriile românești”. Aceste articole susțin, în mod fals, că Ucraina ar ocupa ilegal teritoriile românești și că România ar trebui să acționeze pentru a le recupera.

Un exemplu clar al modului în care această narațiune este utilizată în propagandă este retorica în care Rusia încearcă să submineze solidaritatea regională, sugerând că statele din Europa de Est sunt la fel de „imperialiste” ca Rusia și că urmăresc să câștige teritorii pe seama Ucrainei. Astfel, Kremlinul nu doar că încearcă să-și justifice invazia, dar și să creeze neîncredere între statele din Europa Centrală și de Est.

Proiectul de lege al Dianei Șoșoacă

Proiectul de lege depus în martie 2023 de senatoarea Diana Ivanovici Șoșoacă, fondatoarea partidului S.O.S România, a oferit un punct focal pentru retorica revizionistă promovată de site-urile afiliate propagandei ruse. În proiectul său, Șoșoacă solicita denunțarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina din 1997 și propunea anexarea unor teritorii care aparțineau României înainte de Al Doilea Război Mondial: Bucovina de Nord, Basarabia, Maramureșul istoric, Ținutul Herța și Insula Șerpilor.

Proiectul a fost rapid respins de Parlamentul României, atât în Camera Deputaților, cât și în Senat, dar nu înainte de a atrage atenția mass-mediei naționaliste și a fost rapid preluat de către site-uri pro-Rusia pentru a alimenta ideea că există forțe politice în România care susțin deschis revizionismul teritorial. 60m.ro, de exemplu, a publicat articole în care acest proiect era prezentat drept o „inițiativă curajoasă” menită să „corecteze nedreptățile istorice”. De asemenea, articole de pe platformele CuvantulNatiunii.ro și Art-emis.ro au oferit spațiu extins acestor teorii revizioniste, susținând că Ucraina ar „ocupa” teritorii istorice românești, în ciuda poziției clare a României, care respectă integralitatea teritorială a Ucrainei.

Chiar dacă proiectul a fost respins rapid, acesta a oferit Rusiei un pretext pentru a alimenta propriile narațiuni, amplificând percepția că România ar avea pretenții teritoriale. În acest fel, Moscova a încercat să prezinte o imagine distorsionată a intențiilor României, contribuind la destabilizarea percepției internaționale asupra solidarității regionale.

Poziția oficială a României a fost clară: România nu are pretenții teritoriale față de Ucraina. Ministerul Afacerilor Externe a subliniat în repetate rânduri că proiecte de lege precum cel propus de Diana Șoșoacă nu reflectă poziția guvernului român și că România respectă tratatele internaționale și bilaterale care garantează frontierele actuale.