Percheziții la o rețea care ar fi falsificat peste 700 de rețete pentru Ozempic și alte medicamente pentru diabet, care erau vândute pe rețelele sociale persoanelor care voiau să slăbească / Administratorul unei clinici private, o asistentă, 8 farmaciști și alți 3 inculpați au fost reținuți

UPDATE: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a anunțat, miercuri, că a reținut 13 persoane, între care administratorul unei clinici private, o asistentă medicală și 8 farmaciști.

Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, au fost falsificate peste 700 de rețete medicale în baza cărora au fost ridicate gratuit medicamentele Ozempic, Rybelsus, Victoza, Trulicity de la 140 de farmacii din București și județul Ilfov.

Ulterior, inculpații au vândut medicamentele prin intermediul rețelelor de socializare, adresându-se persoanelor care doreau să piardă în greutate.

Prejudiciul se ridică la 217.000 de euro.

Comunicatul Parchetului:

Instituția purtătorului de cuvânt este abilitată să aducă la cunoștința publicului următoarele informații:

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a fost sesizat cu privire la faptul că, în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, în cadrul unei unități medicale private, au fost introduse fără drept date informatice false în Sistemul Informatic Unic Integrat – Prescripție Electronică, respectiv diagnostice fictive și recomandări de tratament compensat față de pacienți pentru care nu a fost dovedită necesitatea indicației tratamentului prescris, generând astfel rețete medicale cu medicamente (Ozempic, Rybelsus, Victoza, Trulicity) care conțin substanța activă Aglutidum, în scopul obținerii acestora compensat și fără drept.

În România, aceste medicamente se eliberează doar pe bază de prescripție medicală, sunt incluse în Programul Național de Diabet Zaharat (PNS5) și sunt decontate 100% de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Dosarul penal astfel constituit a fost înaintat Serviciului de Investigații Criminale din cadrul D.G.P.M.B., în vederea efectuării cercetărilor.

Până în acest moment procesual, s-a reținut următoarea situație de fapt:

Clinica medicală indicată în plângerea penală oferă servicii medicale în special în contract cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (OPSNAJ). În cadrul acestei clinici medicale, potrivit cutumei, fiecare medic lăsa la punctul de lucru unde își desfășura activitatea un exemplar fizic al parafei (ștampila).

Parafele, semnăturile digitale ale medicilor și semnătura electronică extinsă a administratorului clinicii se aflau în permanență în recepția clinicilor, la îndemâna asistenților medicali care, la solicitarea medicilor, introduceau în sistemul informatic al clinicii serviciile prestate.

Profitând de accesul pe care îl avea atât la sistemul informatic al clinicii cât și la semnăturile digitale ale medicilor, una dintre asistentele clinicii a introdus date fictive în sistemele informatice ale clinicii, sisteme interconectate cu Sistemul Informatic Unic Integrat – Prescripție Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, rezultând date ce nu corespund adevărului, respectiv necesitatea pacienților de a urma tratamentul prescris fără drept și compensat, scopul fiind de a transmite rețetele, în baza unei înțelegeri prealabile, către alți participanți la activitatea infracțională, farmaciști și apropiați ai acestora.

În baza rețetelor falsificate, inculpații (farmaciști și apropiați ai acestora) au ridicat medicamente Ozempic, Rybelsus, Victoza, Trulicity de la 140 de farmacii din municipiul București și județul Ilfov pe care, ulterior, le-au comercializat în afara cadrului legal prin intermediul rețelelor de socializare, adresându-se persoanelor care doreau să piardă în greutate.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București au pus în mișcare acțiunea penală față de:

– o asistentă medicală, pentru comiterea infracțiunilor de fals informatic, faptă prev. și ped. de art. 325 C. Pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. Pen. și art. 77 lit. a) C. Pen. (701 de acte materiale) și complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 52 alin (3) C. Pen. rap. la art. 48 alin. (1) C. Pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. Pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. Pen., reținându-se în sarcina acesteia că în perioada februaruie 2023 – ianuarie 2024 a falsificat un număr de 701 de rețete medicale și, în baza unei înțelegeri prealabile mai mulți farmaciști și apropiați ai acestora, a intrat în posesia medicamentelor aferente tuturor rețetelor falsificate.

– administratorul de fapt al clinicii private, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la fals informatic, prev. și ped. de art. 48 alin. (1) C. Pen. rap. la art. 325 C. Pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. Pen, reținându-se că în perioada 19.09.2023-28.12.2023, în calitate de administrator de facto al centrului medical, deși a cunoscut faptul că angajați ai clinicii prescriu rețete cu medicamentele Ozempic sau Rybelsus, fără a avea acest drept și fără ca pacienții să necesite un astfel de tratament, rezultând date necorespunzătoare adevărului, nu a luat măsuri în vederea încetării activității infracționale, a acceptat falsificarea rețetelor și chiar le-a facilitat acestora săvârșirea de infracțiuni prin punerea la dispoziție a unei semnături digitale cu care au fost semnate toate rețetele, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice.

– 8 farmaciști, pentru comiterea complicității la fals informatic, prev. de art. 48 alin. (1) C. Pen. rap. la art. 325 C. Pen cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. Pen și înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. Pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. Pen., reținându-se că în baza unei înțelegeri prealabile cu asistenta medicală cu privire la eliberarea medicamentelor aferente rețetelor medicale falsificate, au întărit rezoluția infracțională a asistentei medicale, sporindu-i, astfel, încrederea că va putea falsifica un număr mare de rețete. Ulterior, participanții la infracțiunea de fals informatic au determinat alți farmaciști să introducă date eronate în sistemul farmaciilor, obținând un folos patrimonial injust și creând un prejudiciu Casei de Asigurări de Sănătate.

– 3 apropiați ai inculpaților farmaciști, pentru comiterea infracțiunilor de fals informatic în forma participației improprii, prev. de art. 52 alin. (3) C. Pen. rap. la art. 325 C. Pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. Pen și înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. Pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. Pen, constând în aceea că, în baza unei înțelegeri prealabile cu asistenta medicală cu privire la deplasarea, în mod constant, în vederea ridicării medicamentelor prescrise prin rețetele falsificate de aceasta, au determinat mai mulți farmaciști și asistenți farmaciști din farmaciile din Mun. București sau Jud. Ilfov să săvârșească, fără vinovăție, infracțiunile de fals informatic (constând în introducerea de date fictive din rețetă în sistemul informatic al Casei de Asigurări de Sănătate, obținând un folos patrimonial injust și creând un prejudiciu Casei de Asigurări de Sănătate.

Prejudiciul adus Casei de Asigurări, până în acest moment procesual, este de 217.000 Euro.

Față de 13 persoane s-a dispus măsura reținerii.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București au formulat o propunere de arestare preventivă față de 13 inculpați (asistentă medicală, farmaciști și apropiați ai acestora).

Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Știrea inițială: Poliția Română face, miercuri dimineața, 17 percheziții domiciliare într-un dosar de fals și înșelăciune.

„În fapt, în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, o femeie, în vârstă de 32 de ani, având calitatea de asistent medical și recepționeră în cadrul unei clinici medicale private, cu punct de lucru în Sectorul 1, ar fi falsificat rețete, prin introducerea unor date fictive în sistemul informatic, pentru a intra în posesia unor medicamente în mod gratuit și pentru a le vinde în afara cadrului legal”.

Conform informațiilor G4Media, este vorba de o asistentă medicală, care era și recepționeră la un centrul medical din București, care ar fi falsificat peste 700 de rețete compensate 100% pentru medicamente specifice tratamentului diabetului, pe care le-ar fi folosit în interes personal sau le-a pus la dispoziție altor suspecți în vederea ridicării medicamentelor prescrise din farmacii.

Femeia ar fi fost ajutată și de prieteni sau apropiați, unii dintre ei fiind farmaciști.

Ulterior, după ridicarea pastilelor din farmacii, acestea au fost vândute pe Facebook sau pe alte platforme online drept medicamente de slăbit, conform surselor citate. Este vorba despre Ozempic, Rybelsus, Victoza sau Trulicity.

„Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals informatic în formă continuată și înșelăciune, prejudiciul fiind de peste 1.000.000 de lei”, se arată în comunicatul Poliției.

Comunicatul Poliției Române

La data de 28 mai 2024, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigații Criminale au pus în executare 21 de mandate de percheziție, în municipiul București și județul Ilfov, la domiciliul a 17 persoane, precum și la sediile unor instituții, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de fals informatic în formă continuată (peste 2.800 de acte materiale) și înșelăciune (peste 1.300 de acte materiale), prejudiciul fiind de peste 1.000.000 de lei.

În fapt, în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, o femeie, în vârstă de 32 de ani, având calitatea de asistent medical și recepționeră în cadrul unei clinici medicale private, cu punct de lucru în Sectorul 1, ar fi falsificat rețete, prin introducerea unor date fictive în sistemul informatic, pentru a intra în posesia unor medicamente în mod gratuit și pentru a le vinde în afara cadrului legal.

Probatoriul administrat a relevat că în urma falsificării rețetelor, medicamentele ar fi fost obținute în baza unei înțelegeri prealabile cu alți angajați ai unui lanț de farmacii, dar și cu sprijinul altor persoane, apropiați ai asistentei medicale în cauză, și vândute fie prin intermediul platformelor comerciale, fie prin intermediul rețelelor de socializare.

În urma investigațiilor efectuate, s-a mai stabilit că falsificarea era efectuată de către asistenta în cauză, cu sprijinul și cu acordul a patru medici, angajați în cadrul aceluiași punct de lucru al clinicii private, ce nu aveau competența necesară să le prescrie.

Astfel, la data de 27 mai 2024, a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 13 persoane, cu vârste cuprinse între 25 și 47 de ani.

În vederea administrării materialului probator, ieri, 28 mai 2024, polițiștii au efectuat 21 de percheziții domiciliare, în București și în județul Ilfov, în urma cărora au identificat și ridicat mai multe bunuri de interes în cauză.

De asemenea, persoanele vizate au fost conduse la audieri, în baza mandatelor de aducere care au fost puse în aplicare, față de 13 dintre acestea a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate în fața instanței cu propuneri legale.

Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals informatic în formă continuată și înșelăciune, prejudiciul fiind de peste 1.000.000 de lei.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul Serviciului Grupuri Infracționale Violente, Serviciul Furturi de Autovehicule, Serviciilor de Investigații Criminale din cadrul sectoarelor 1, 3, 4, 5 și 6 Poliție, Serviciul pentru Acțiuni Speciale, dar și cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului Criminalistic.

Facem precizarea că efectuarea percheziţiei domiciliare este o etapă în cadrul procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, ce are drept scop administrarea probatoriului necesar soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.