Perseverance, roverul NASA de pe Marte, pune bazele primului depozit de mostre creat de umanitate pe o altă planetă

Roverul Perseverance Mars al Administraţiei Naţionale Aeronautice şi Spaţiale (NASA) a Statelor Unite a depus primul tub cu mostre de roci pe suprafaţa planetei Marte, un eveniment istoric şi un pas important în misiunea agenţiei spaţiale americane de aducere pe Pământ a eşantioanelor marţiene, relatează Xinhua şi Reuters, citate de Agerpres.

Eşantionul a fost plasat într-un tub de titan. În următoarele două luni, roverul va depune în total în acel loc 10 tuburi, acesta constituind primul depozit de mostre creat de umanitate pe o altă planetă, a indicat NASA.

Conform misiunii Mars Sample Return, roverul urmează să livreze aceste mostre unui vehicul robotizat care va fi trimis pe Marte. Acesta va folosi un braţ robotizat pentru a plasa mostrele într-o capsulă de la bordul unei mici rachete care va fi lansată pe orbita marţiană, de unde o altă navă spaţială va prelua containerul cu mostre urmând să îl transporte apoi pe Pământ, potrivit NASA.

În cazul în care roverul nu va putea livra mostrele, NASA are un plan de rezervă: o pereche de elicoptere controlate de la distanţă vor interveni pentru recuperarea probelor şi finalizarea acestui segment al misiunii.

Roverul Perseverance a fost lansat din Florida la 30 iulie 2020 şi a amartizat în siguranţă în februarie 2021. Acesta este primul rover care aduce pe Marte un sistem cu ajutorul căruia sunt colectate mostre ce urmează să fie aduse pe Pământ.

Un obiectiv cheie al misiunii roverului marţian Perseverance este astrobiologia, inclusiv căutarea urmelor lăsate de eventualele forme de viaţă microbiană care au populat în trecutul îndepărtat Planeta Roşie.

NASA a anunţat miercuri că sonda sa InSight a rămas fără energie, misiunea acesteia ajungând la final după mai bine de patru ani pe planeta Marte. InSight a amartizat în noiembrie 2018 cu obiectivul de a studia undele seismice şi de a afla mai multe informaţii despre interiorul planetei, care ar ajuta oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine modul de formare a planetelor. Sonda staţionară a detectat peste 1.300 de seisme şi a localizat regiunile marţiene predispuse la cutremure în timpul şederii sale de patru ani pe Planeta Roşie.