Perspectivele economice sumbre ale Comisiei Europene: Executivul de la Bruxelles își reduce previziunile pentru 2019 la 1,4% la PIB pe ansamblul UE și 1,2% în zona euro

Liderii europeni care urmează să se reunească joi, 9 mai, la Sibiu, pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene (UE), ar fi preferat fără îndoială să plece cu prognoze economice de mai bun augur. Cele pe care le-a prezentat Comisia Europeană marți, 7 mai, nu au nimic liniștitor, se arată într-o analiză Le Monde, preluată de Rador.

Ele confirmă o încetinire foarte clar perceptibilă, în special în Germania, și creșterea pericolelor. A doua oară consecutiv, instituția comunitară scade perspectivele de creștere a produsului intern brut (PIB) pentru 2019 la 1,4% de acum pentru ansamblul UE și la 1,2% pentru zona euro.

Tensiuni între Beijing și Washington

În cauză sunt esențiale încetinirea creșterii chineze și incertitudinile legate de comerțul mondial, începând cu riscurile de escaladare protecționistă între China și Statele Unite. Brexit, care tot n-a avut loc din lipsa unei majorități politice în Regatul Unit privind tratatul de divorț, nu aranjează nimic. “Riscurile care înconjoară perspectivele [noastre] rămân ridicate”, avertizează Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei pentru euro și dialog social.

“Pe plan extern, au legătura cu o agravare a conflictelor comerciale ca și cu slăbiciunea piețelor emergente, în special China. În Europa, ar trebui să rămânem atenți la eventualitatea unui Brexit fără acord”, la incertitudinile politice și la o posibilă revenire a cercului vicios între datornicii suverani și bănci”, adaugă politicianul leton.

De la Washington, Christine Lagarde, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), a apreciat și ea marți că este “imperativ” ca tensiunile comerciale între China și Statele Unite să se liniștească: “Ele reprezintă o amenințare pentru economia mondială”, a estimat ea.

Situația Germaniei îngrijorează în mod deosebit la Bruxelles. Modelul primei economii europene este sub presiune: orientată spre export și încă foarte dependentă de industria sa de automobile în plină transformare, ea nu a încetat să încetinească în ultimele luni.  Marți, Comisia a confirmat că dincolo de Rin, PIB-ul nu va putea crește decât cu 0,5% în 2019. Berlinul prognoza dublu în ianuarie și aproape de patru ori mai mult în octombrie 2018 (1,8%).

Italia, “veriga slabă”

Italia este considerată în continuare “veriga slabă” a Zonei Euro, cu o creștere atonă (+ 0,1 % în 2019), un deficit public mult peste recomandările legate de Pactul de stabilitate și creștere (- 2,5 % din PIB în 2019 și chiar -3,5% în 2020) și, mai ales, o datorie publică în continuare stratosferică (133,7 % din PIB), cea mai mare din zona euro după cea a Greciei (174,9 % din PIB). Bruxelles-ul reușise să calmeze lucrurile cu guvernul populist (al Mișcării 5 stele și Ligii, de extremă dreapta) în toamna lui 2018, dar tensiunile ar putea reapărea imediat după alegerile europene, la începutul lui iunie, când Comisia își va publica “recomandările” țară cu țară.

Luni 6 mai, Sebastian Kurz, cancelarul austriac, n-a ezitat să arate cu degetul spre situația de peste Alpi, într-un interviu pentru “La Stampa”: “Italia riscă să amenințe toată zona euro dacă Uniunea Europeană nu întărește regulile în materie de îndatorare publică excesivă”.

Este oare un mijloc pentru tânărul lider, care guvernează în coaliție cu partidul de extremă dreapta FPÖ, să avertizeze împotriva unei alianțe a populiștilor italieni, austrieci, unguri…), la dreapta familiei sale politice europene, conservatorii din PPE? Sancțiunile pentru țările europene supraîndatorate “vor împiedică Italia, de exemplu, să sfârșească ca o a doua Grecie din cauza politicii de îndatorare iresponsabilă”, a afirmat cancelarul pentru cotidianul italian. Este singurul mijloc “de a evita ca Italia să pună toată zona euro în pericol”, a adăugat el.

”Noi reforme propice creșterii”

Prin comparație, situația Franței pare mult mai de invidiat, cu o creștere în media de sus în acest an (1,3 % din PIB). O previziune cvasi-echivalentă cu cea a Băncii Franței, care mizează pe o creștere de 1,4% în 2019. În schimb, Hexagonul rămâne în coada plutonului european la deficit public (încă 3,1 % din PIB prevăzut în 2019), ceea ce lasă puțin loc de manevră guvernului lui Philippe să realizeze promisiunea președintelui Macron de a reduce impozitul pe venit al francezilor. Cât despre datoria publică, ea ar trebui să continue să se apropie periculos de 100% din PIB, 99% în acest an.

Acest tablou general îngrijorător va da argumente realizatorilor reformelor în zona euro?

“Economia europeană rezistă într-o conjunctură mondială mai puțin favorabilă și a unor incertitudini persistente. Noi ar trebui totuși să fim pregătiți să sprijinim mai mult economia dacă va fi necesar, în paralel cu noile reforme propice creșterii”, a avertizat comisarul pentru economie Pierre Moscovici.

Consiliul European de la sfârșitul lui iunie ar putea constitui, în această privința, o întâlnire importantă: liderii Uniunii ar trebui în sfârșit să decidă atunci modalitățile practice pentru embrionul de buget al zonei euro validat la sfârșitul lui 2018. Cu condiția ca Olanda și cele zece țări mici pe care le cuprinde să nu continue să torpileze acest proiect susținut de Comisia Juncker și de președintele Macron.

Autor: Cécile Ducourtieux / Traducere: Gabriela Sîrbu