Perturbări majore în mass-media independente și ONG-urile din Europa Centrală și de Est după ce Donald Trump a suspendat ajutorul extern (Central European Times) / ”Fondurile, distribuite mai ales prin USAID, au fost o salvare pentru jurnalismul de investigație”

Suspendarea ajutorului extern de către viitorul președinte al SUA, Donald Trump, la 24 ianuarie, provoacă perturbări majore în sectoare precum mass-media independentă și ONG-urile din Europa Centrală și de Est (ECE), multe instituții căutând acum cu disperare surse alternative de finanțare, arată o analiză a Central European Times.

Analiza integrală:

”SUA au jucat în mod tradițional un rol-cheie în finanțarea inițiativelor democratice, a infrastructurii și a programelor societății civile din ECE. Înghețarea bruscă a lui Trump, aparent pentru o revizuire de 90 de zile, aruncă ECE într-o nouă realitate și pune sub semnul întrebării continuarea finanțării.

Administrația Trump revizuiește asistența externă a SUA finanțată de Departamentul de Stat sau de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), a declarat secretarul de stat american Marco Rubio într-o declarație, „pentru a se asigura că acestea sunt eficiente și coerente cu politica externă a SUA în cadrul agendei «America pe primul loc» a lui Donald Trump”. Rubio a adăugat că fiecare politică „trebuie să fie justificată cu răspunsul la trei întrebări simple: Face America mai sigură? Face America mai puternică? Face America mai prosperă?”

Presa maghiară și sârbă regretă suspendarea finanțării

Mass-media este unul dintre cele mai vulnerabile sectoare, în special în Ungaria, Polonia și țările din Balcani, unde libertatea presei a fost supusă presiunilor în ultimii ani. Ajutorul extern al SUA, distribuit în mare parte prin intermediul unor agenții precum USAID, care are aproximativ 15 000 de angajați în SUA și în străinătate, și National Endowment for Democracy (NED), a fost o salvare pentru jurnalismul de investigație, inițiativele anticorupție și grupurile pentru drepturile omului. Cu toate acestea, până la 27 ianuarie, peste 50 dintre directorii USAID ar fi fost trimiși acasă în concediu plătit timp de 90 de zile și ar fi fost blocați în afara conturilor lor de e-mail.

În Ungaria, înghețarea finanțării impuse de Trump afectează 22 de organizații beneficiare care se concentrează pe jurnalismul de interes public, precum și 4 care coordonează educația mediatică și formarea jurnalistică. Publicațiile independente, printre care 444, Klubradio și Magyar Hang, riscă să piardă o finanțare totală de 173 milioane HUF (440 000 EUR) din Free Media Grant, un program sprijinit de Ambasada SUA. Agnes Urban de la Mertek Mediaelemzo Muhely (Mertek Media Analysis Workshop) a declarat: „În acest moment, nu putem decât să așteptăm. Nu vor exista semnări de contracte sau plăți în aceste circumstanțe. În prezent, nu avem informații suplimentare”.

Sectorul civil este afectat în Balcani

ONG-urile din Ungaria au fost, de asemenea, afectate, Transparency International urmând să piardă peste 7 milioane HUF, iar Roma Press Center 5 milioane HUF. Mai la sud, grupurile societății civile din Bosnia și Herțegovina și Moldova, care se bazează pe asistența SUA pentru reforma judiciară și eforturile de reconciliere, se confruntă, de asemenea, cu potențiale deficite de finanțare, întârziind progresul inițiativelor democratice.

În Serbia, unde mass-media independente se bazează pe subvenții din partea organizațiilor americane, editorii avertizează că înghețarea ar putea accelera declinul libertății presei. „Deja ne chinuim să funcționăm sub presiunea guvernului, iar acum ultima noastră sursă de finanțare independentă este întreruptă”, a declarat un jurnalist de investigație.

Potrivit agenției de presă AP, înghețarea ajutorului a avut un impact semnificativ asupra Moldovei, unde fondurile americane au fost cruciale pentru echilibrarea peisajului mediatic și sprijinirea instituțiilor democratice.

Cu toate acestea, în timp ce ajutorul american a fost o sursă importantă de finanțare, instituții europene precum European Endowment for Democracy (EED) și donatori privați precum Open Society Foundations și-au sporit deja sprijinul pentru mass-media din regiune. Rămâne de văzut dacă acest lucru va compensa pe deplin pierderea finanțării din partea SUA.

Perturbări ale guvernanței și ale proiectelor de dezvoltare

Balcanii, un beneficiar important al ajutorului american, se confruntă cu eșecuri majore în proiectele de infrastructură, dezvoltare economică și reformă a guvernării. Sute de inițiative, de la programe de dezvoltare rurală în Macedonia de Nord la programe privind statul de drept în Kosovo, au fost suspendate sau anulate.

În Bosnia și Herțegovina, unde programele postbelice de reconstrucție și reconciliere s-au bazat pe finanțarea SUA timp de decenii, ONG-urile locale avertizează că retragerea sprijinului ar putea bloca eforturile cruciale de dialog interetnic.

În mod similar, reformele judiciare din Moldova – sprijinite cândva în mare măsură de agențiile americane – se confruntă acum cu un viitor incert, ceea ce ar putea întârzia aspirațiile de integrare în UE ale țării. Unii oficiali ai Comisiei Europene au semnalat posibilitatea unui pachet de finanțare de urgență, însă obstacolele birocratice ar putea întârzia punerea în aplicare.

„Nu este exagerat să spunem că avem democrație în Moldova, în parte datorită sprijinului financiar american”, a declarat într-o declarație managerul de program al think-tank-ului WatchDog, Valeriu Pașa, adăugând că SUA este beneficiarul faptului că Moldova «este mai democratică și mai dezvoltată, asigurându-se că nu ne transformăm într-o colonie rusă sau chineză».

Natura detestă vidul – Rusia și China ar putea exploata consecințele geopolitice

Dincolo de preocupările economice și mediatice, înghețarea ajutoarelor de către Trump implică riscuri geopolitice semnificative. SUA au servit ca o contrapondere la influența Rusiei și a Chinei în ECE. Odată cu retragerea SUA, analiștii spun că Rusia și China ar putea umple acum golul, oferind asistență financiară alternativă cu mai puține condiții democratice.

Serbia și Ungaria au aprofundat deja legăturile cu China prin intermediul Inițiativei „Belt and Road”, în timp ce întreprinderile rusești susținute de stat și-au extins amprenta în sectoarele energiei și apărării în Balcani. Fără angajamentul SUA, aceste dependențe se pot adânci, remodelând alianțele strategice. Cu toate acestea, analiștii avertizează că investițiile Chinei sunt adesea însoțite de datorii pe termen lung, în timp ce influența Rusiei este adesea însoțită de condiții politice.

Odată cu retragerea sprijinului financiar din partea SUA, unii oficiali ai UE au făcut aluzie la un mecanism de finanțare de urgență pentru a susține programele esențiale pentru mass-media și guvernanță. Cu toate acestea, natura lentă a birocrației UE și constrângerile bugetare ar putea împiedica punerea rapidă în aplicare.

Fie din partea UE, a donatorilor privați sau a guvernelor regionale, ECE va trebui să acopere deficitul de finanțare. Presiunea din partea guvernelor din ECE ar putea schimba prioritățile politice ale blocului în 2025, dar rămâne de văzut dacă UE poate compensa pe deplin pierderea ajutorului din partea SUA”.