Pescarii români de la Marea Neagră vor compensații de la stat. Ei susțin că războiul din Ucraina le-a afectat activitatea din cauza minelor marine

Pescarii de la Marea Neagră sunt nemulţumiţi din cauză că statul român nu le acordă compensaţii în condiţiile în care nu-şi mai pot desfăşura activitatea, din cauza minelor marine apărute în urma declanşării războiului din Ucraina, transmite Agerpres.

Federaţia Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră (FOPMN) susţine că legislaţia românească în domeniul pisciculturii nu este armonizată cu cea europeană şi cere Camerei Deputaţilor să ia în dezbatere propunerea de act normativ pentru modificarea legii pescuitului adoptată de Senat la finele anului trecut.

Preşedintele FOPMN, Laurenţiu Mirea, a declarat, pentru AGERPRES, că războiul declanşat de Rusia în urmă cu mai mult de un an în Ucraina a afectat activitatea pescarilor din Marea Neagră.

„Din cauza minelor din mare, nu se mai pescuieşte pe timp de noapte. Mai mult, din cauza exerciţiilor militare din poligonul Corbu, unde au loc trageri cu rachete şi tunuri de coastă, nu se mai poate ajunge în zona de pescuit. Pescarii trebuie să primească şi ei reduceri de taxe pentru salarii, aşa cum se acordă personalului din IT”, a declarat Mirea.

În opinia lui, aceste ajutoare sunt cu atât mai necesare cu cât piscicultura este un domeniu tot mai puţin atrăgător pentru tineri.

„Micii pescari dispar. Tinerii care au fost în pescuit au lăsat plasele fiindcă nu le pot asigura un venit. Până anul trecut, era convenabil să angajezi omul cu ora, acum nu mai e. Ar fi foarte bine ca acest sector care e pe cale de dispariţie să fie ajutat, aşa cum se întâmplă şi cu firmele din construcţii, cu atât mai mult cu cât profitul din construcţii nu se compară cu cel din pescuit. Cât ar trebui să prindem cu lotcile ca să facem profit cât o firmă care ridică un bloc? Facilităţile din pescuit i-ar ajuta şi pe tineri”, a precizat preşedintele FOPMN.

El a mai spus că legislaţia românească în domeniul pisciculturii, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, nu este în concordanţă cu regulamentul european 1380 în domeniul pescuitului.

„De exemplu, unealta de pescuit trauler de fund este legală în apele europene, dar interzisă de legislaţia românească. Mai mult, legislaţia din România are două izobate (zone de protecţie care urmăresc linia ţărmului până la o anumită adâncime, n.red.), una stabilită de Administraţia Deltei care are 20 de metri şi este de la Sulina până la Năvodari, şi una de 15 metri, de la Năvodari până la Vama Veche, stabilită de Agenţia Naţională pentru Pescuit. Noi avem două instituţii care se ocupă de pescuit, în loc de una, cum este în toată Europa”, a afirmat Mirea.

Preşedintele FOPMN a amintit că încă de anul trecut organizaţia pe care o conduce încearcă să promoveze o nouă lege a pisciculturii.

„Încă din luna septembrie a anului trecut, propunerea pentru noua Lege a Pescuitului votată în Senat de 99 din cei 100 de parlamentari a fost trimisă la Camera Deputaţilor, dar până acum nu a ajuns în plen”, a precizat liderul pescarilor de la Marea Neagră.

Preşedintele Mirea a menţionat că flota românească de pescuit în Marea Neagră numără circa 1.000 de pescari, din care aproximativ 500 sunt scafandri. Ei îşi desfăşoară activitatea cu 28 de traulere de fund şi 158 de bărci pescărești, potrivit Agerpres.