Pescarii şi acvacultorii contestă modul de acordare a despăgubirilor pentru războiul din Ucraina / ”E foarte greu pentru noi să prezentăm toate actele”

Patronatul Peştelui din România (PPR) şi Federaţia Organizaţiilor de Pescari din Delta Dunării (FOPDD) au contestat proiectul privind măsurile compensatorii pentru pescari şi piscicultori în contextul urmărilor războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei publicat de Ministerul Agriculturii pe site-ul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020, anunță Agerpres.

Preşedintele PPR, George Ionescu, a declarat că ghidurile de finanţare supuse dezbaterii publice pe site-ul ampeste.ro până la finalul lunii trecute sunt greu de aplicat şi vor genera interpretări, ceea ce va creşte reticenţa acvacultorilor în accesarea fondurilor europene, după ce alte două măsuri din Programul Operaţional pentru Pescuit şi Acvacultură (POPAM) 2014-2020 au afectat activitatea din piscicultură.

„Avem o perioadă de referinţă de trei ani pentru calculul preţului furajelor, ceea ce e bine. Dar, în acelaşi timp, se cere un calcul de profitabilitate pe nişte perioade care nu corespund perioadelor contabile şi unui ciclu de producţie. Peştele pe care l-ai hrănit cu furaje scumpe după izbucnirea războiului iese pe piaţă abia după un an jumătate sau doi. Fără această perioadă nu ai ciclu de producţie. De asta şi cei de la DG Mare au cerut să se dea bani cu celeritate pe scheme simplificate. La noi se fac nişte scheme foarte laborioase care de fiecare dată vor duce la interpretări, pentru că nu poţi calcula profitabilitatea cum îşi imaginează cei de la Autoritatea de Management a POPAM”, a afirmat George Ionescu.

El a mai spus că schema simplificată aplicată în Bulgaria şi Polonia le permite acvacultorilor să obţină un procent din cifra de afaceri, iar cea aplicată în Ungaria prevede alocarea unei sume forfetare pe hectar.

„Autoritatea de Management a POPAM se încarcă cu muncă şi efort suplimentar mult peste capacitatea instituţională. E un efort greşit pe toate planurile. Faci un ghid stufos, iar când faci analiză, noi, fermierii, trebuie să venim cu foarte multe documente ca să ne susţinem cerinţele, dânşii trebuia să ia la mână toată această documentaţie. E foarte laborios din partea dânşilor să facă analiză, e foarte greu şi pentru noi să prezentăm toate actele”, a menţionat preşedintele PPR.

În opinia conducerii PPR, foarte puţini piscicultori vor accesa plăţile compensatorii.

La rândul său, preşedintele FOPPDD, Dan Verbina, a declarat că ghidul include foarte multe condiţionalităţi pe care pescarii din Deltă nu le pot îndeplini, în comparaţie cu situaţia pescarilor de la Marea Neagră.

„Cred că aplicarea lui va crea multe probleme, deoarece sunt multe cerinţe care nu pot fi îndeplinite de pescari, de la motivarea opririi pescuitului până la zilele de oprire a pescuitului, neţinându-se seama de ce se întâmplă în Ucraina, de ce e pe Dunăre, ghidul fiind în aşa fel încât pot să beneficieze alţii, în afară de pescarii direct afectaţi. Vorbesc de pescarii de la mare care pot demonstra că nu au ieşit la pescuit faţă de ce se întâmplă la noi”, a afirmat Dan Verbina.

Preşedintele FOPPDD a menţionat că pescarii nu pot prezenta un document justificativ legat de suspendarea activităţii emis de administratorul resursei, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

„Nu există un document justificativ al ARBDD care să interzică pescuitul. Este un singur aviz către navigatori al Căpităniei care a oprit pescuitul în momentul în care a început războiul. De atunci, activitatea de pescuit nu se poate desfăşura. Documente nu există, oamenii nu-şi pot câştiga veniturile, aşa că degeaba avem ghidurile că ne putem uita la ele”, a mai spus preşedintele FOPPDD.

PPR şi ROMFish reprezintă aproximativ 55% din acvacultorii din România.

FOPPDD numără circa 600 de pescari din Delta Dunării.

Potrivit PPR, zeci de ferme piscicole din România care au accesat fonduri nerambursabile în perioada de programare 2014-2020 au primit procese verbale de recuperare a unei sume totale de circa 38 de milioane de euro, după ce Comisia Europeană şi Autoritatea de Management a POPAM a modificat ghidul de finanţare pe o măsură care viza dezvoltarea investiţiilor în acvacultură.

Conform FOPPDD, pescarii de la Marea Neagră care au primit compensaţii pentru sistarea activităţii în perioada pandemiei trebuie, de asemenea, să returneze banii primiţi din fondurile europene.