Peste 20 de mii de civili ucraineni sunt reţinuţi de Rusia / „Nu poţi obţine o pace durabilă fără a lua în considerare dimensiunea umană”

Când a auzit uşa de la intrare deschizându-se acum aproape doi ani, mama lui Kostiantyn Zinovkin a crezut că fiul ei s-a întors acasă pentru că a uitat ceva. Însă bărbaţi cu cagule au dat buzna în apartamentul din Melitopol, un oraş din sudul Ucrainei ocupat de forţele ruse. Ei au spus că Zinovkin a fost reţinut pentru o infracţiune minoră şi că va fi eliberat în curând, relatează AP, transmite News.ro.

Au folosit cheia lui pentru a intra, a declarat soţia sa, Liusiena, şi au percheziţionat apartamentul atât de minuţios încât l-au descompus „în molecule”.

Dar Zinovkin nu a fost eliberat. La câteva săptămâni după reţinerea sa din mai 2023, ruşii i-au spus mamei sale că plănuia un atac terorist. El este acum judecat pentru acuzaţii pe care familia sa le consideră absurde.

Zinovkin este unul dintre miile de civili aflaţi în captivitate în Rusia. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă că eliberarea lor, împreună cu cea a prizonierilor de război, va fi un pas important spre încheierea războiului care durează de trei ani.

Până în prezent, acest lucru nu a apărut pe ordinea de zi a discuţiilor SUA cu Moscova şi Kiev.

„În timp ce politicienii discută despre resurse naturale, posibile concesii teritoriale, interese geopolitice şi chiar despre costumul lui Zelenski în Biroul Oval, ei nu vorbesc despre oameni”, a declarat Oleksandra Matviichuk, director al Centrului pentru Libertăţi Civile, care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 2022.
 

 Mii de oameni reţinuţi 

În ianuarie, centrul şi alte grupuri ucrainene şi ruse de apărare a drepturilor au lansat „Oamenii mai întâi”, o campanie care susţine că orice acord de pace trebuie să acorde prioritate eliberării tuturor celor despre care spun că sunt captivi, inclusiv a ruşilor închişi pentru că au protestat faţă de război, precum şi a copiilor ucraineni care au fost deportaţi ilegal.

„Nu poţi obţine o pace durabilă fără a lua în considerare dimensiunea umană”, a declarat Matviichuk pentru Associated Press.

Nu se ştie câţi civili ucraineni sunt în custodie, atât în regiunile ocupate, cât şi în Rusia. Ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, Dmytro Lubinets, a estimat în 2023 că sunt peste 20.000.

Matviichuk spune că grupul său a primit peste 4 000 de cereri de ajutorare a civililor reţinuţi. Ea menţionează că este împotriva dreptului internaţional să fie reţinuţi noncombatanţi în război.

Oleg Orlov, cofondator al grupului rus de apărare a drepturilor Memorial, spune că avocaţii ştiu că cel puţin 1.672 de civili ucraineni se află în custodia Moscovei.

„Există mai mulţi despre care nu ştim”, a adăugat Orlov, a cărui organizaţie a câştigat premiul Nobel alături de grupul lui Matviichuk şi este implicată în People First.
 

 Reţinuţi fără acuzaţii 

Mulţi sunt reţinuţi timp de luni de zile fără acuzaţii şi nu ştiu de ce sunt reţinuţi, a spus Orlov.

Soldaţii ruşi l-au reţinut pe Mykyta Shkriabin, pe atunci în vârstă de 19 ani, în regiunea Harkiv din Ucraina, în martie 2022. El a părăsit subsolul în care familia sa se adăpostea de lupte pentru a lua provizii şi nu s-a mai întors.

Shkriabin a fost reţinut chiar dacă nu a fost acuzat de nicio infracţiune, a declarat avocatul său, Leonid Solovyov. În 2023, autorităţile au început să se refere la el ca la un prizonier de război, un statut pe care Solovyov încearcă să îl conteste, deoarece studentul nu a fost un combatant.

Mama lui Shkriabin, Tetiana, a declarat pentru AP luna trecută că încă nu ştie unde este deţinut fiul ei. În trei ani, a primit două scrisori de la el în care îi spunea că se simte bine şi că nu ar trebui să îşi facă griji.

Ea speră la „un schimb de prizonieri, o repatriere sau altceva”, a spus Shkriabina. Fără speranţă, „cum se poate rezista?”
 

 Terorism, trădare şi spionaj 

Alţii se confruntă cu acuzaţii despre care rudele lor spun că sunt inventate.

După ce a fost capturat în Melitopol, Zinovkin a fost închis timp de peste doi ani şi acuzat de şapte infracţiuni, inclusiv plănuirea unui atac terorist, asamblarea de arme şi înaltă trădare, a declarat soţia sa Liusiena Zinovkina pentru AP, descriind acuzaţiile drept „absurde”.

Deşi pro-ucrainean şi împotriva ocupaţiei Rusiei, soţul ei nu putea plănui să bombardeze pe nimeni şi nu avea cunoştinţe de arme, a spus ea.

Mai ales acuzaţia de trădare este absurdă, a spus ea, deoarece legea rusă stipulează că numai cetăţenii săi pot fi acuzaţi de această infracţiune, iar Zinovkin nu a deţinut niciodată cetăţenia rusă, cu excepţia cazului în care aceasta i-a fost impusă în închisoare. O condamnare i-ar putea aduce închisoare pe viaţă.

Civilul ucrainean Serhii Tsyhipa, în vârstă de 63 de ani, a fost găsit vinovat de spionaj şi condamnat la 13 ani într-o închisoare de maximă securitate după ce a dispărut în martie 2022 în timp ce îşi plimba câinele în Nova Kakhovka, în regiunea Herson parţial ocupată, a declarat soţia sa, Olena. Câinele a dispărut şi el.

Tsyhipa, un jurnalist, purta o jachetă pe care era cusută o cruce roşie mare. Atât el, cât şi soţia sa, Olena, aveau aceste jachete, a declarat ea pentru AP, deoarece s-au oferit voluntari pentru a distribui alimente şi alte bunuri de primă necesitate atunci când trupele ruse au invadat ţara.

Serhii Tsyhipa a protestat faţă de ocupaţie, iar Olena crede că acest lucru a dus la reţinerea sa.

El a fost reţinut luni de zile în Crimeea şi, în cele din urmă, a fost acuzat de spionaj în decembrie 2022. Aproape un an mai târziu, în octombrie 2023, Tsyhipa a fost declarat vinovat şi condamnat într-un proces care a durat doar trei înfăţişări.

El a făcut apel, dar sentinţa i-a fost menţinută. „Dar autorităţile ruse trebuie să înţeleagă că noi luptăm – că facem tot posibilul pentru a-l aduce acasă”, a spus ea.

Mykhailo Savva, de la Consiliul de experţi al Centrului pentru libertăţi civile, a declarat că apărătorii drepturilor ştiu de 307 civili ucraineni condamnaţi în Rusia pe baza unor acuzaţii penale – de obicei spionaj sau trădare, dacă persoana deţinea un paşaport rusesc, dar şi terorism şi extremism.

El a afirmat că, în teritoriile ocupate ale Ucrainei, ruşii consideră activiştii, liderii comunitari şi jurnaliştii drept „cea mai mare ameninţare”.

Eliberarea celor care execută deja pedepse ar fi o luptă grea, spun apărătorii.
 

 Ţinuţi în condiţii grele 

Rudele trebuie să pună cap la cap fragmente de informaţii despre condiţiile din închisoare.

Zinovkina a declarat că a primit scrisori de la soţul ei, care i-a povestit despre problemele sale cu vederea, dinţii şi spatele. Foştii deţinuţi i-au povestit, de asemenea, despre celulele înguste şi reci din subsolul închisorii din Rostov, unde este deţinut.

Ea crede că soţul ei a fost presat să semneze o mărturisire. Un bărbat care l-a întâlnit în închisoare i-a spus că Kostiantyn „a mărturisit tot ce au vrut ei să mărturisească, aşa că cel mai rău a trecut” pentru el.

Orlov a declarat că se ştie că prizonierii de război şi civilii ucraineni sunt deţinuţi în condiţii grele, unde acuzaţiile de abuz şi tortură sunt frecvente.

Un raport recent al comisiei de anchetă a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului privind Ucraina a arătat că Rusia „a comis dispariţii forţate şi tortură ca crime împotriva umanităţii”, parte a unui „atac sistematic împotriva populaţiei civile şi în conformitate cu o politică de stat coordonată”.

Comisia a precizat că Rusia „a reţinut un număr mare de civili”, i-a încarcerat în Ucraina ocupată sau i-a deportat în Rusia şi „a folosit în mod sistematic tortura împotriva anumitor categorii de deţinuţi pentru a obţine informaţii, a constrânge şi a intimida”.

Kremlinul a testat aceste metode în timpul celor două războaie pe care le-a purtat în Cecenia în anii 1990 şi 2000, cu mult înainte de a invada Ucraina, a declarat Orlov, care a mers recent în Ucraina pentru a documenta încălcările drepturilor omului de către Rusia şi a văzut modelul repetat din conflictele din Caucazul de Nord.

„În esenţă, a fost creat un sistem mizantropic, iar toţi cei care cad în el ajung în iad”, a adăugat Matviichuk, apărător ucrainean al drepturilor omului.
 

 Temperarea speranţei cu răbdare 

În timp ce Statele Unite vorbesc despre o încetare a focului, rudele continuă să facă presiuni pentru eliberarea prizonierilor.

Liusiena Zinovkina spune că nu şi-a pierdut speranţa în timp ce soţul ei, acum în vârstă de 35 de ani, este judecat, dar îşi temperează aşteptările.

„Văd că nu este atât de simplu precum a crezut preşedintele american. Nu este atât de uşor să ajungi la un acord cu Rusia”, a spus ea, amintindu-şi ”să aibă răbdare. Se va întâmpla, dar nu mâine”.

Olena Tsyhipa a spus că fiecare minut contează pentru soţul ei, a cărui sănătate s-a deteriorat.

„Credinţa mea în întoarcerea lui este neclintită”, a spus ea. „Trebuie doar să aşteptăm”.