Peste 230 de medici s-au alăturat Reţelei de Solidaritate: o bibliotecă de resurse, la dispoziţia spitalelor

O bibliotecă de resurse ştiinţifice, care conţine ghiduri, protocoale, bune practici din întreaga lume în managementul cazurilor COVID-19 a fost pusă la dispoziţia medicilor şi autorităţilor din România, potrivit unui comunicat al Reţelei de Solidaritate, o mişcare civică şi socială căreia i s-au alăturat până în prezent peste 230 de medici din linia întâi.

Reţeaua de Solidaritate îşi propune să transfere ghiduri şi protocoale traduse în limba română către Ministerul Sănătăţii spre implementare la nivel naţional.

„O componentă importantă a reţelei este comunitatea Medici solidari, care are în prezent 230 de membri, dintre care 70 din diaspora, majoritatea medici din prima linie (ATI, boli infecţioase, pneumologi). Aceştia schimbă informaţii oficiale/validate/implementate în spitalele în care lucrează, dar şi experienţa personală căpătată în ultimele săptămâni. În acest moment, în reţea sunt medici din România, Franţa, Elveţia, Germania, UK, Italia, Spania, Grecia, Olanda, Belgia, Cipru, Slovacia, Austria, Irlanda, Suedia, SUA şi Rep. Moldova (ţară care are nevoie de ajutor pentru că informaţiile sunt restricţionate de către autorităţi)”, potrivit unui comunicat de presă al Reţelei de Solidaritate.

Medicii solidari comunică permanent printr-un grup dedicat de WhatsApp (discuţii zilnice) şi participă la videoconferinţe săptămânale. De asemenea, un grup restrâns de 12 medici din prima linie organizează videoconferinţe zilnice şi colaborează online pentru filtrarea ghidurilor relevante şi validarea lor.

„Cu ajutorul medicilor, Reţeaua de Solidaritate a alcătuit o bibliotecă de resurse ştiinţifice şi validate, care conţine ghiduri, protocoale, bune practici din întreaga lume în domeniul managementului cazurilor COVID-19 (protocoale de testare, protecţie, ghiduri medicale, legislaţie, statistici, proceduri de decontaminare etc.) şi care au fost puse la dispoziţia medicilor şi autorităţilor din România pentru a ajuta în lupta COVID-19 (https://reteauadesolidaritate.com/). Începând din 23 martie 2020, când a fost lansată, secţiunea ghiduri şi protocoale terapeutice a fost accesată de peste 30.000 de utilizatori”, a menţionat Reţeaua de Solidaritate.

În privinţa dialogului cu autorităţile, Reţeaua de Solidaritate îşi propune să transfere ghiduri şi protocoale traduse în limba română către Ministerul Sănătăţii spre implementare la nivel naţional. În grupul de medici solidari s-au alăturat deja reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi există un dialog constant cu reprezentanţi ai DSU, ai Preşedinţiei României, ai Societăţilor Ştiinţifice, prin informări oficiale, se arată în comunicat.

Dr. Florin Puflea, medic specialist Terapie Intensivă în Verona, Italia, a declarat că împreună cu colegii din Europa a creat Reţeaua de Solidaritate. „Încercăm prin această resursă să transmitem informaţii importante medicilor români, autorităţilor şi populaţiei. Este foarte important să se înţeleagă la toate nivelurile că primul pas necesar este prevenirea transmiterii acestei infecţii”, a spus Puflea.

Până în prezent, au avut deja loc o serie de acţiuni, care să faciliteze schimbul de experienţă şi să contribuie la adoptarea unor protocoale şi ghiduri utile. În urmă cu câteva zile, Reţeaua de Solidaritate a organizat, în sistem teleconferinţă, o întâlnire între o delegaţie de medici ai spitalului italian în care lucrează şi şefii Unităţilor de Primiri Urgenţe (UPU) din România şi medici şefi şi specialişti în Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) din întreaga ţară. La întâlnire a participat şi secretarul de stat Raed Arafat. De asemenea, au avut loc discuţii între medici ATI şi reprezentanţi ai Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRATI), pentru actualizarea ghidurilor româneşti deja în vigoare, precizează Reţeaua de Solidaritate.

Reţeaua de Solidaritate este o mişcare civică şi socială, lansată în contextul COVID-19, având ca obiective: conectarea românilor care au nevoie de ajutor în Europa cu cei care-l pot oferi; abordarea individuală a cazurilor aflate în situaţie limită (situaţii medicale, alimente, transport, locuinţă) şi punerea lor în legătură cu autorităţile locale sau asociaţiile caritabile din regiunea respectivă şi/sau cu reprezentanţii autorităţilor române din ţara respectivă pentru consiliere, suport juridic şi eventual material, în funcţie de caz; crearea unui spaţiu sigur de ascultare şi dialog între medici.

NOTĂ: Articol publicat în cadrul proiectului ”România ajută!”, realizat de G4Media.ro în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer.