Peste 400 de copii au fost exterminați prin înfometare și frig în Căminul spital Plătărești, în 1978-1989, susține Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului/ A fost sesizat Parchetul General (grafice)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a susținut marți o conferință de presă în care a prezentat investigațiile privind decesul a 436 de minori aflați în Căminul-spital Plătărești, în perioada regimului comunist. Totodată, IICCMER anunță că a depus un denunţ la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind organizarea unui regim caracterizat prin tratamente inumane și degradante aplicate minorilor internați în Căminul-spital nr. 4 Plătărești. Denunțul conţine un număr de peste 1500 de file, probe privind organizarea unui regim caracterizat prin tratamente inumane și degradante aplicate minorilor internați în Căminul-spital nr. 4 Plătărești care au dus nemijlocit la decesul a 436 dintre ei, jumătate dintre cei internaţi şi la provocarea de suferințe inimaginabile unui număr cel puțin la fel de mare de minori care au supraviețuit aceluiași regim, anunță IICCMER.

„În perioada februarie 1978 – iunie 1991, în Secția de minori a Căminului Spital Plătăreşti au fost internați un număr de 881 de minori. Conform actelor de deces, 436 de minori au decedat în timpul internării, iar 38 au decedat la scurt timp de la părăsirea Căminului”, se arată în comunicatul IICCMER.

În cadrul Conferinței de presă au fost prezenți Florin – Daniel Șandru, Președintele executiv al IICCMER, Florin S. Soare, expertul IICCMER care a coordonat investigația din Căminul-spital Plătărești, Cosmin Popa, cercetător, Institutul de Istorie ,,Nicolae Iorga’’ al Academiei Române și Mihai Bran, Medic primar psihiatru (Spitalul Clinic Colțea).

Ce a fost Căminul-spital nr. 4 Plătăreşti

Căminul-spital nr. 4 Plătăreşti, aflat la aproximativ 20 km de Bucureşti a fost înfiinţat în 1952, în incinta Mănăstirii din Plătărești, practic în chiliile mănăstirii și era destinat persoanelor adulte cu afecţiuni neuropsihiatrice cronice, conform IICCMER. Pentru că la nivelul municipiului București, în anii 70, nu exista o unitate de profil pentru minorii cu deficiențe, s-a luat decizia înființării unei secții speciale, într-o clădire nouă, special construită, care ținea administrativ de spital. Această secție de minori a funcționat între februarie 1978 și iunie 1991.

La fel ca toate instituţiile de acest profil, Căminul-spital nr. 4 Plătăreşti era plasat în subordinea Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului București, iar îndrumarea și controlul de specialitate erau asigurate de către Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, cu aceeaşi subordonare. Conducerea Căminului-spital nr. 4 era asigurată de un medic director, numit în funcție de către Comitetul executiv al Consiliului popular al Municipiului Bucureşti, cu acordul Direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale și având consultarea Direcției sanitare a Municipiului Bucureşti.

Investigația IICCMER

Comparativ cu investigațiile anterioare desfășurate de IICCMER pentru celelalte Cămine-spital care au existat pe teritoriul României în perioada regimului ilegitim și criminal comunist, în această investigație, IICCMER susține că a solicitat medicilor un raport de analiză medicală a cazurilor din Căminul- spital nr. 4 Plătărești, pentru a demonstra, în fapt, că nu toți pacienții internați în Secție erau irecuperabili, cum, de asemenea, ridică suspiciuni durata de spitalizare scăzută și rata crescută a mortalității pentru un camin-spital în care sunt internați pacienți cu patologie cronică. La redactarea raportului au contribuit: Doctor Florin Scărlătescu, Medic primar neurolog (Spitalul de Urgență Floreasca) și Doctor Mihai Bran, Medic primar psihiatru (Spitalul Clinic Colțea), mai precizează IICCMER.

,,Fac un apel la procurori să conexeze aceste dosare, pentru că avem de-a face cu un tipar, avem de a face în mod clar cu un program de exterminare. (…) Îi rog să se raporteze, cel puţin la acest nou denunţ, aşa cum merită, cu celeritate, încât, în cel mai scurt timp, cei responsabili să fie aduşi în faţa Justiţiei. Societatea românească nu mai poate purta şi această povară istorică după sine. Sunt deja prea multe: represiunea în anii ’50 – ’60, torţionarii, represiunea din anii ’70 – ’80, (…) Dosarul Revoluţiei, Dosarul Mineriadei. Astea, toate, în condiţiile în care avem o tendinţă nostalgică, bazată pe ignoranţă şi pe minciuni, în creştere, după epoca Ceauşescu, după epoca în care eram, vezi Doamne, suverani şi independenţi. Comunismul a fost condamnat formal în România, ca regim ilegitim şi criminal. Nu mai putem continua să discutăm în termeni abstracţi despre un „sistem”, pentru că în spatele acestui sistem au stat oameni, cu nume şi prenume. Procurorii îi au acum în acest dosar. Îi rugăm să treacă la treabă”, a declarat în cadrul conferinței Daniel Șandru, președintele IICCMER.

De asemenea, Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie ,,Nicolae Iorga’’ al Academiei Române, a declarat că ,,tratamentul administrat copiilor considerați „irecuperabili” din Căminele-spital a fost și el subscris politicii productiviste a regimului, care favoriza investițiile ce puteau aduce venituri, de preferință în valută, și de reducere uneori până aproape de zero a cheltuielilor fără impact economic.