G4Media.ro

Peste 900.000 de cetățeni români au solicitat statutul de rezident în Marea…

Magazin românesc din estul Londrei, foto: Petru Clej

Peste 900.000 de cetățeni români au solicitat statutul de rezident în Marea Britanie post-Brexit, peste 800.000 au primit rezidența

Potrivit datelor oficiale publicate joi, 918.270 de cetățeni români au solicitat statutul de rezident în Regatul Unit post-Brexit în temeiul Settlement Scheme (Schema de Stabilire) pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, până la data de 31 martie 2021.

Doar cetățenii polonezi sunt mai numeroși decât românii – 975.180 – în a depune aceste cereri, iar românii sunt cei mai numeroși în Anglia, unde locuiește 85% din populația Regatului Unit.

Din totalul cererilor depuse de cetățenii români 852.310 au fost soluționate până acum, 33% primind Statut Stabilit (rezidență permanentă, pentru cei care au fost în UK timp de peste cinci) ani, 62% Statut Prestabilit (rezidență temporară pentru cei care au fost în UK sub cinci ani, cu drept de a cere Statut Stabilit la împlinirea a cinci ani), iar 5% dintre cereri au fost respinse, potrivit datelor prezentate joi de ministerul de interne britanic.

Aceste cereri se fac pe internet, cu dovada perioadei aflării în UK, a identității și cu un control de cazier judiciar.

Datele privind estimarea populației românești din UK referitoare la anul încheiat la 30 iunie 2020 arătau un număr de 404.000 cetățeni români prezenți în Marea Britanie. Este posibil ca mulți dintre cei care au primit rezidență să nu se mai afle în UK.

Numărul total al cetățenilor UE care au depus cereri de rezidență se ridica la 30 aprilie 2021 la 5,42 milioane, dintre care au fost rezolvate 5,12 milioane.

Termenul limită de depunere a acestor cereri este 30 iunie 2021, pentru persoanele care s-au aflat legal în UK înainte de 31 decembrie 2020. De la 1 ianuarie 2021 UK a pus capăt libertății de circulație pentru cei noi veniți din UE.

Magazin românesc din estul Londrei, foto: Petru Clej

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

22 comentarii

  1. Cei ramasi platesc privilegiile si specialele castelor.

    Platesc chiar si propaganda facuta sa-i prosteasca !

    • Lasa conasule, nu te mai f. atit grija pentru noi.
      Sint sigur ca in mareata Britanie nici nu se fura, nici privilegii nu exista si nici propaganda nu se face. Trebuie ca e un paradis, pacat de clima.

  2. „62% Statut Prestabilit (rezidență temporară pentru cei care au fost în UK sub cinci ani, cu drept de a cere Statut Stabilit la împlinirea a cinci ani)” . Ăștia suntem cei fugăriți de Dragnea. Sub 5 ani înseamnă plecați în preajma referendumului de ieșire din UE, deci cam când începusem să ne săturăm de eternul PSD. Deci vreo 500 000 de oameni au trimis Ponta și Dragnea într-o singură țară. Sunt 2.5% din populația ipotetică a țării. Probabil că în realitate e chiar mai mult.

    • Nu toată lumea care s-a dus în UK și-a făcut National Insurace Number (NINO) – care în principiu dovedește vechimea în această țară – de cum a ajuns acolo. În plus, piața muncii s-a deschis deplin pentru români de la 1 ianuarie 2014, și atunci a început creșterea rapidă, cam cu 30% pe an, a numărului românilor. În plus, așa cum scrie și în articol, acest număr este unul teoretic, deoarece mulți dintre acești oameni nu se mai află acolo.

    • Da, NiNo e un aspect important. Depinde de procentul de muncă la negru sau gri, pe care nu-l pot ghici. Dacă ești angajat cu contract e imposibil să nu-ți faci NiNo în primele luni, că trebuie să-ți regularizeze codul fiscal. Altfel plătești mai mult impozit decât face și nici n-ai acces la servicii medicale. Cât despre cei care au plecat, mi-e greu să ghicesc câți sunt. Dar înainte să plece, întâi au venit încoace, deci sunt oameni dislocați din România. Cel mai greu de ghicit e câți sunt zilieri și muncitori în construcții, deși nu cred că zilierii și-au făcut Pre-Settled status. Poate doar dacă le-au făcut angajatorii lor.

    • Cei mai mulți dintre români nu sunt angajați cu contract, ci sunt self employed și lucrează prin agenție, fie în construcții, menajere, șoferi sau personal în restaurante și hoteluri. Numai o parte dintre cei care au plecat de aici s-au dus în România, mulți se duc în Germania, Italia, Spania, după cum după 2014 o bună parte a celor veniți aici s-au mutat din Italia și Spania. La ora actuală, cu 34 de zile înainte de termenul limită este o aglomerație extremă la cereri și cred că până la urmă se va depăși milionul de cereri din partea cetățenilor români, originari din România și din Republica Moldova.

    • Corect. Aici am greșit socoteala pentru că nu m-am uitat mai departe de lungul nasului, sau mai exact de bula proprie. Probabil pentru situațiile astea mai e nevoie și de acte doveditoare. Altfel, pentru cei care au aplicat independent la un job și au venit ca angajați pe perioadă nedeterminată, totul se reduce la un app Android care îți scanează chipul de pe pașaport. Mai departe te găsesc ei automat în evidența fiscului și îți confirmă prin email că poți să rămâi. Nici nu-mi pot imagina ce zăpăceală trebuie să fie dacă ai lucrat prin agenții și ai stat fără asigurări sociale.

    • Aceste afirmatii „referendum….. etc” sunt doar in capul celor care nu gasesc alta explicatie pentru plecare.Toata lumea a plecat pentru mai bine, din punct de vedere material. Pentru ca in Romania starea de
      rau are origini ancestrale si se poate spune ca si turcii sunt vinovati si vina vine de cateva sute de ani in urma, chiar si religia ortodoxa a contribuit la asta.Social ca om esti zero in oricare alta tara din UE sau de aiurea, si daca ai „noroc” mai esti si umilit.

  3. 5 milioane de europeni care au depus cereri de rezidenta e cam mult si pentru un guvern deschis liberal. Era normal sa inchida robinetul. Pana la urma se duc acolo ca e mai bine. Asta e.
    Bani mai multi, beneficii mai multe, toata lumea cate a stiut si a putut s-a carat.

  4. Sa vezi prosteala de recensamant in 2022. 20 milioane romani in romanica din care 1.3-1.4 UK, 1.5 Italia ,1.2- 1.3 Spania 2 Franta Germania Benelux , 0.5-1 in rest. Daca ii adunam la minim 6.5 mil fugiti de bunastarea din romanica!
    20-6.5=13.5 mil
    13.5-3 mil copii(2.8 mil scolari sub orice forma)= 10.5 mil
    10.5 – 6.5 pensionari( cu cei bolnavi .etc) = 4 mil
    4 – 1.5 bugetari+aparat stat =2.5 mil
    2.5-0.5 mil someri si cei care au iesit din somaj sau stau acasa = 2 mil

    Deci ROMANICA traieste din ce produc 2 milioane de persoane!

    La capatul tunelului se vede lumina viitorului de aur!!!!

    Ura ura ura!!!!!!!!

  5. Din 2014, trăind acolo deja de 6 ani, am simțit cum începe sa se deterioreze atmosfera. Auzeam tot mai des romana in jurul meu, vedeam din ce in ce mai des cocalari pe acolo, etc. Aveau ei deja destui de-ai lor cu astfel de bube, s-ar fi lipsit de achiziții noi.

    Practic, de când au ridicat restricțiile pentru romani si bulgari (2014), s-au împușcat in picior si votarea Brexit-ului a fost garantata. Pur si simplu, au venit prea multi, prea repede si prea putini dintre acestia cu un minim de educație si cu cei 7 ani de acasă. Cam asta-i tristul adevăr văzut de la fata locului.

    De curând am decis sa părăsesc regatul, deși când am ajuns acolo, in urma cu 13 ani, nu as fi crezut ca se va ajunge aici. Am îmbrățișat 100% cultura si modul lor de a fi, însă lucrurile au luat o Întorsura urâta in ultimii ani (posibil si din cauza doamnei Merkel). Trist!

  6. Sunt curios câți dintre cei care au primit rezidenta au renunțat sau vor renunța la cetățenia romana…

    • Nu prea e relevant. Rezidența nu e cetățenie. De fapt nu e nici rezidență, așa cum o înțelegem noi. E dreptul de a rămâne stabilit în UK, cu acces la servicii sociale și alte câteva drepturi, dar fără drept de vot în alegerile naționale. În contrapartidă, cei cu drept de ședere nu au obligații militare.

      Rezidența fiscală e altă poveste și se stabilește conform tratatelor internaționale, în funcție de centru intereselor vitale ale individului. Adică, simplificat, dacă locuiești și ești plătit mai mult de jumătate de ani în altă țară, devii automat rezident fiscal al țării respective și pierzi calitatea de rezident fiscal al țării de origine. Obligațiile fiscale pentru activele localizate în țara de origine se calculează în funcție de tratatul de evitare a dublei impuneri între cele două țări, dacă există. Dacă nu, datorezi impozite în ambele state. Dar între UK și România există un acord de evitare a dublei impuneri semnat de statul comunist. Deci nu apar complicații fiscale decât în privința vânzării în câștig a activelor altele decât locuința principală.

      Cetățenia e un proces deliberat, care durează și costă, dar n-are decât parțial legătură cu impozitele și accesul la servicii publice. Atât România cât și Marea Britanie acceptă cetățenia multiplă. Deci dacă citesc bine substratul întrebării, adică ideea că fiecare ar trebui să aleagă de ce stat ține, substratul ăsta nu are legătură cu legea și cu tratatele internaționale.

      Cetățenia (dacă faci demersurile pentru a o obține) aduce drepturi și produce obligații față de ambele țări, dar nu se suprapune cu accesul la serviciile medicale și sociale sau cu obligațiile fiscale. Poți fi cetățean britanic (sau român) bine mersi și să trăiești într-o țară terță, fiind rezident fiscal doar acolo și păstrând active doar în țara terță, caz în care nu ai de plătit nici măcar un penny la HMRC (respectiv ANAF). Accesul la serviciile sociale poate însă fi limitat sau contra cost dacă nu ai contribuit deloc, chiar cetățean fiind. De altfel nici în România nu ai acces la servicii sociale dacă nu plătești contribuția minimă. Cam asta e situația celor care trăiesc în Jersey sau Guernsey, de exemplu, care sunt posesiuni directe ale coroanei dar nu fac parte din Marea Britanie și nici nu se află sub suveranitatea Parlamentului.

    • Și cine are obligații militare în UK? Cetățenia este o recompensă și nu un drept, cum este pentru cetățenii UE aflați în UK înainte de 31 decembrie 2020.

    • UK nu are serviciu militar obligatoriu, dar, pur teoretic, în caz de război, nu pot aplica mobilizare obligatorie (conscription) decât pe cetățeni. Evident că e un scenariu din altă lume, o discuție pur teoretică în materie de ce poate sau nu coroana să ceară de la populație. Adică în afară de un al treilea război mondial, e irelevant.

      Nici pentru cei aflați în UK înainte de 31 decembrie 2020, cetățenia nu este un drept. Și ei trebuie să aplice pentru cetățenie, să-și dea testul de Life in the UK, să plătească taxele de procesare și toate celelalte. În plus, jurământul e un act voluntar care presupune asumarea unui nou statut și a unor obligații. Am destui colegi ai căror parteneri de viață s-au trezit să-și rezolve cetățenia abia după referendum, deși locuiesc aici, unii de 15-20 de ani. Cetățenia e un drept doar dacă te naști cu ea. Altfel trebuie să o obții. Niciunul din statutele automate pentru imigranți de lungă durată nu e cetățenie (Residency, Settled Status, Indefinite Leave to Remain, etc.). A, că e dacă ai deja o istorie e aproape o formalitate să obții cetățenia, asta e altă poveste. Dar din punct de vedere strict juridic nu e un drept.

  7. ENGLEZII AU NEVOIE DE SCLAVI.

    • Ptiu..drace Tiriac tu esti?? Weii gheo’..sclavia e temporara…prostia…eterna

    • …datorita banilor si influentei politice a Imperiului Britanic,multi romani,vor mai lucra in Regatul Unit,dar ca sa stai acolo fara nicio temă,e inutil,devii filozof sau…poet.
      tragi tare cat poti,cat merge,si ai plecat,…unde crezi ca poti trai linistit si ieftin.

  8. Bună seara am o întrebare am aplicat pentru rezidență pe 30 doresc sa merg în Scoția dar pentru moment nu am primit rezultatului… Voi fi întors la vamă??

    • Intrarea pe teritoriul UK este permisă tuturor cetățenilor UE, indiferent dacă sunt rezidenți sau nu.

  9. Mulțumesc pentru răspuns