Peste o sută de ONG-uri susțin că o modificare la Codul penal care a intrat în vigoare este favorabilă pentru inculpații infracțiunilor de trafic de minori și pornografie infantilă

Un număr de 125 de organizații non-guvernamentale susțin că legea care modifică Codul penal pentru creşterea pedepselor pentru agresiunile sexuale împotriva minorilor și care intră în vigoare luni este mai favorabilă pentru inculpații infracțiunilor de trafic de minori și pornografie infantilă, din cauza modificării unui articol.

Este vorba despre modificarea alineatului 4 al articolului 154 din Codul penal.

Art. 154 (4) – forma înainte de promulgarea legii:

”(4) În cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, al celor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major.”

Art. 154 (4) – forma modificată de legea promulgată de Președinte:

”(4) Cu excepția infracțiunilor prevăzute la art.218 [violul] și 220 [act sexual cu un minor], în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului.”

Cele 125 de ONG-uri au trimis o scrisoare deschisă premierului Ludovic Orban, în care îi cer să trimită urgent în parlament avizul la un alt proiect de lege care va permite completarea imediată a prevederilor art. 154 alin.(4), reintroducând infracțiunile de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi de pornografie infantilă”.

Scrisoarea integrală:

Constatăm cu profundă dezamăgire că la o săptămână de la publicarea Raportului Comisiei Europene pe trafic de persoane în care România este prezentată ca fiind statul cu cel mai mare număr de victime în plan european și cu un număr de copii traficați în 2017-2018 de 10 ori mai mare decât în perioada de raportare precedentă,

Președintele României a promulgat o lege mai favorabilă pentru inculpații infracțiunilor de trafic de minori și pornografie infantilă.

Deși 108 ONG-uri au atras atenția Președintelui României asupra problemei din legea respectivă și au solicitat, în data de 13 octombrie 2020, retrimiterea legii în Parlament pentru completarea art. 154 alin.(4) în vederea revenirii la forma prevăzută de Codul penal la acel moment, Președintele a preferat să promulge legea în cauză și să trimită ONG-urilor o simplă informare nemotivată după ce legea fusese deja promulgată.

În plus, un proiect de lege inițiat de Parlament care aduce modificări considerabile pentru îmbunătățirea legislației în materie de combatere a traficului de persoane și a traficului de copii, care a obținut avizele necesare de la autoritățile competente, este blocat de către Guvern. Deși Guvernul României trebuia să trimită Senatului, conform normelor legale în vigoare, un punct de vedere până la data de 16 octombrie a.c., constatăm că acesta nu a fost trimis nici două săptămâni mai târziu la data prezentei scrisori. Având în vedere încheierea activității parlamentare, orice tergiversare va duce la imposibilitatea îmbunătățirii legislației penale în conformitate cu prevederile netranspuse din legislația UE, a nevoilor practice de funcționare mai eficientă a DIICOT și a protejării mai bune a cetățenilor români împotriva traficului de persoane.

Atragem atenția asupra faptului că, în urmă cu 2 săptămâni, Ministrul Justiției a explicat cum grupurile infracționale organizate încearcă să penetreze instituțiile statului.

Având în vedere că răul a fost deja făcut de către Președintele României prin crearea unei legi mai favorabile pentru inculpații dosarelor de trafic de minori și pornografie infantilă, solicităm Guvernului să trimită de urgență Senatului României avizul necesar pentru proiectul de lege L655/2020 care va permite completarea imediată a prevederilor art. 154 alin.(4), reintroducând infracțiunile de ”trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi… de pornografie infantilă” ce au fost eliminate prin promulgarea legii sus-menționate.

În acest context ne întrebăm cât de multă neglijență sau rea credință există la nivelul instituțiilor elementare ale statului român! Menționăm că legea, la care cele 108 ONG-uri au făcut trimitere, a fost analizată de comisiile parlamentare de specialitate, de Consiliul Legislativ, de Guvern (Ministerul Justiției), de Curtea Constituțională a României și, în final, de Președinție. Niciuna dintre instituțiile menționate nu a contestat faptul că legea modifică mai mult decât ceea ce era menționat în expunerea de motive și, totodată, elimină nejustificat din cuprinsul art. 154 alin.(4) Cod penal referirile la trafic de minori și pornografie infantilă. Efectele acestei modificări vizează reducerea prescripției răspunderii penale, sau, altfel spus, achitarea inculpaților care nu sunt condamnați definitiv în termenul prevăzut de norma penală generală.

Art. 154 (4) – forma în vigoare înainte de promulgarea legii:
”(4) În cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, al celor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major.”

Art. 154 (4) – forma modificată de legea promulgată de Președinte:
”(4) Cu excepția infracțiunilor prevăzute la art.218 [violul] și 220 [act sexual cu un minor], în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului.”

Prin eliminarea infracțiunilor de trafic de persoane și pornografie infantilă din cuprinsul art. 154 alin.(4) unele dosare de trafic de minori și pornografie infantilă vor putea fi închise.

ONG-urile semnatare atrag atenția asupra actualelor probleme grave de siguranță a cetățenilor României prin traficarea masivă a acestora și asupra lipsei totale de voință politică pentru combaterea acestui fenomen care afectează enorm imaginea României în Europa, precum și securitatea UE.

125 ONG-uri susțin acest demers:
● RoITP- Rețeaua Organizațiilor împotriva Traficului de Persoane, în numele a 20 ONG-uri;
● FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, în numele a 37 ONG-uri;
● FONPC – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, în numele a 63 ONG-uri;
● Asociația pentru integrarea și ajutorarea grupurilor vulnerabile;
● Asociația Sfântul Ștefan;
● Asociația Pro Roma;
● Asociația Consultanților pentru dezvoltare comunitară;
● Asociația Institutul Bucovina.

Ce prevede legea promulgată de președintele Iohannis

Proiectul de lege modifică şi completează Legea 286/2009 privind Codul penal, precum şi modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Actul normativ promulgat de şeful statului introduce actul sexual cu un minor şi violul în categoria infracţiunilor pentru care prescrierea nu înlătură răspundea penală.

„Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, conform legii promulgate de preşedintele Iohannis.
De asemenea, „pedeapsa este închisoarea de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când fapta a fost comisă de către un membru de familie sau de către o persoană care convieţuieşte cu victima sau fapta a fost săvârşită de către o persoană în a cărei îngrijire, ocrotire, educare, pază sau tratament se află minorul sau făptuitorul a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei situaţii de dependenţă, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze”, mai arată sursa citată.

În ceea ce priveşte proxenetismul, dacă faptele „sunt săvârşite de două sau mai multe persoane împreună sau de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Totodată, dacă faptele au fost comise „de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor, limitele speciale ale pedepsei prevăzute la alin. (3) se majorează cu încă o pătrime”.

„Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, conform sursei menţionate.

Sunt pedepse cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când faptele au fost săvârşite de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor.

Este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de la 9 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei.

„Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise cu un minor cu vârsta între 14 şi 16 ani se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani”, stipulează actul normativ promulgat.

Legea prevedea până acum că vârsta minorului în această situaţie era între 13 şi 15 ani. În cazul în care raportul sexual este săvârşit asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani este prevăzută o pedeapsă închisoarea de la 2 la 9 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Pedepsele sunt mai mari şi în cazurile de racolare a minorilor în scopuri sexuale sau a coruperii sexuale a acestora.

„Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, act sexual cu un minor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, ultrajul contra bunelor moravuri, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”, conchide sursa amintită.

Proiectul de lege a fost adoptat pe 30 iunie decizional de Camera Deputaţilor, iar pe 16 iulie Guvernul a sesizat CCR în legătură cu această lege. Executivul argumenta că reglementarea încalcă Legea fundamentală deoarece „instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracţiuni de o gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate raţiuni obiective pentru alegerea acelor infracţiuni care urmează a fi imprescriptibile”.

La finalul lunii septembrie, Curtea Constituţională a respins sesizarea formulată de Guvern privind modificarea acestui act normativ.

Sursa foto: Pixabay