Peste o treime dintre germani au votat pentru partide radicale și extremiste, de dreapta și de stânga. Unde sunt concentrate aceste voturi și cum se explică acest fenomen

Pe ansamblul Germaniei, Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) a obținut 20,8% și 152 de mandate în Bundestag, în timp ce Linke (Stânga) a obținut 8,8% și 64 de mandate. Partidul Alianța Sahra Wagenknecht (BSW, stânga naționalistă) a obținut 4,97% și i-au lipsit doar câteva zeci de mii de voturi pentru a depăși pragul național de 5% necesar accederii în Bundestag.

Toate cele trei partide au avut rezultatele cele mai bune în estul Germaniei, care în perioada 1949 – 1990 a funcționat ca un stat comunist, numit Republica Democrată Germană (care numai democrată nu era).

AfD s-a situat pe primul loc în estul Germaniei cu 32%, fiind pe primul loc în cele cinci landuri federale de acolo, scorul record obținându-l în landul Turingia, 38,6%. AfD a câștigat 45 din cele 48 de mandate puse în joc în circumscripțiile uninominale din cele cinci landuri și a câștigat un alt astfel de mandat în estul Berlinului.

Ar fi însă greșit să se creadă că AfD este doar un partid estic, unde este concentrată mai puțin de o cincime din electorat. În vestul Germaniei, AfD s-a clasat pe locul 2 cu 18% după Uniunea Creștin Democrată/Uniunea Creștin Socială (CDU/CSU) cu 31%, dar înaintea Partidului Social Democrat (SPD), condus de cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz, cu 17,6%.

În ceea ce privește Linke, care descinde din fostul Partidul Socialismului Democratic (PDS), urmaș al Partidul Unității Socialiste (comunist) care a condus Germania de est între 1949 și 1990, acesta s-a situat pe locul 3 în est, cu 13,4%, dar a obținut un rezultat bun și în vest cu 7,6%. Acest lucru se datorează și faptului că în 2007 PDS a fuzionat cu Muncă și Justiție Socială – Alternativa Electorală, o facțiune vestică desprinsă din aripa de stânga a SPD, rezultând un partid cu acoperire națională, Linke, deși în continuare predominant estic.

În sfârșit, BSW, numit după lidera sa, Sahra Wagenknecht, o marxistă pură și dură, s-a desprins din Linke, ca urmare unor divergențe ideologice majore, mai ales în privința atitudinii față de imigrație. BSW este un partid de stânga din puncte de vedere economic, dar conservator în privința chestiunilor de cultură politică și mai ales anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia, având un apel electoral predominant printre persoanele mai în vârstă din estul Germaniei.

Așadar, pe ansamblul Germaniei AfD, Linke și BSW au obținut împreună 34,54% din voturi, dar aproape 53% din voturile valabil exprimate în estul Germaniei!

Cum se explică acest succes? În primul rând, aceste rezultate nu constituie o surpriză. Nu doar că ele au fost prezise de sondajele de opinie, dar în toamna lui 2024 cele trei partide au obținut rezultate foarte bune în alegerile pentru adunările legislative din trei landuri: Saxonia, Turingia și Brandenburg.

AfD, înființat în 2012, a urcat constant treptele succesului electoral și, deși este considerat un paria cu care deocamdată niciun partid nu dorește să se alieze, a devenit a doua forță în Bundestag, pe fondul unor tentative de detoxificare a brandului.

Cei doi co-lideri ai partidului, Alice Weidel (vestică) și Tino Chrupalla (estic) reprezintă fațada onorabilă, dar lipsită de charismă a partidului. Cel mai charismatic personaj este Björn Höcke, liderul AfD din Turingia (cel mai puternic fief al partidului), condamnat în justiție de două ori pentru folosirea de sloganuri de origine nazistă. Iar în estul Germaniei au fost semnalate în mai multe rânduri atitudini nostalgice în partid cu privire la trecutul nazist. De altfel, în partid s-a manifestat cu curent puternic care susține că germanii și-au turnat destul cenușă în cap cu privire la păcatele perioadei 1933 – 1945 și că nu este o rușine să te mândrești cu realizările trecutului.

Atitudinea ambiguă față de nazism a făcut ca alte partide de la capătul din dreapta al spectrului politic din Europa, în frunte cu Reunirea Națională din Franța, să se distanțeze de AfD, care însă păstrează contacte strânse cu Partidul Libertății (FPO) din Austria, condus de Herbert Kickl, și FIDESZ din Ungaria, al lui Viktor Orban.

Exit-poll-ul de duminică a arătat că votanții AfD sunt cu precădere tineri, până în 44 de ani, deci în est persoane care fie nu erau născute sau erau copii la prăbușirea regimului comunist în 1989. Aici este o explicație care este uneori omisă: în fosta Germanie de est, ocupată militar de URSS în 1945 și devenită Republica Democrată Germană (comunistă) în 1949, doar căpeteniile naziste au fost judecate și condamnate. Grosul membrilor partidului nazist și al simpatizanților au fost integrați în societate sau chiar în partidul comunist fără a fi trași la răspundere, atât timp cât nu luau atitudini de frondă politică.

Regimul comunist est-german a avut trăsături represive comune cu cel nazist, poliția secretă STASI fiind modelată după Gestapo și folosind metode similare. În plus, statul comunist est-german a respins orice responsabilitate în privința Holocaustului, aruncând toată vina, inclusiv responsabilitatea compensațiilor asupra statului vest-german.

Așa se face că în Germania de est nu a existat un proces de denazificare ca în vest, iar în plan educativ nu a avut loc un proces de inculcare a penitenței pentru crimele din perioada 1933 – 1945 pentru generațiile succesive de tineri.

De asemenea, Germania comunistă a fost un stat omogen din punct de vedere etnic și rasial, spre deosebire de Germania de vest. În 1990 existau mai mulți skinheads neonaziști în est decât în vest, iar astăzi atitudinile de intoleranță sunt mai pronunțate în est decât în vest, deși procentul imigranților este dublu în vest față de est (excepție Berlinul).

Dar dacă aceste elemente socio-politice explică succesul AfD în est, cum se explică succesul Linke, care a sărit de la 4,9% în 2021 la 8,8% acum? Sondajele de opinie arată că Linke a fost pe primul loc în preferințele tinerilor sub 25 de ani, cu 25%, înainte AfD, cu 21%. De asemenea, electoratul Linke este preponderent feminin, 11%, față de 7% bărbați.

Partidul, cu o conducere bicefală Ines Schwerdtner (din vest, 35 de ani) și Jan van Aken (tot din vest, 61 de ani), se concentrează pe probleme sociale și după o perioadă de eclipsă de după alegerile din 2021 Linke a revenit în forță de la începutul acestui an, posibil și ca o reacție la creșterea AfD, poate indirect și ca rezultat al luării de poziție a multimiliardarului american Elon Musk în favoarea extremei drepte, o reacție anti-fascistă puternică în rândul unei părți a tineretului, atât în vest, cât și în est.

Linke s-a clasat pe primul loc la Berlin, cu aproape 20% din voturi, ceea ce nu este surprinzător într-un oraș unde costurile locative au devenit prohibitive mai ales pentru cei tineri.

În sfârșit, BSW a înșelat așteptările, în primul rând pentru că a fost văzut ca un “One Woman Band” în care Sahra Wagenknecht dădea numele partidului și în spatele ei nu mai era nimeni. De asemenea, o parte a susținătorilor BSW s-au hotărât în ultima clipă să nu-și risipească votul, optând fie pentru AfD, fie pentru Linke.

În mod practic, AfD și Linke, deși sunt adversari ideologici aproape ireductibili, dispun de peste 1/3 din mandatele în Bundestag, ceea ce le-ar permite să blocheze împreună unele măsuri legislative, inclusiv amendarea Constituției. Deși nu au aceeași poziție cu privire la războiul din Ucraina, cu AfD sprijinind Rusia, iar Linke criticând războiul de agresiune, ambele partide fiind opuse majorării cheltuielilor de apărare, dorită de cancelarul în așteptare și lider al CDU, Friedrich Merz.

CDU/CSU și SPD dispun împreună de o majoritate în Bundestag pentru formarea unei coaliții stabile, dar votul din 23 februarie al electoratului german reprezintă un avertisment pe care cele două mari forțe politice istorice ale Republicii Federale nu le pot ignora.