„Petrolul secolului XXI”? Germania visează să devină un gigant în domeniul semiconductorilor

Germania multiplică anunțurile privind mega-investiții în producția de semiconductori, dar, între penuria de forță de muncă și disputele legate de subvenții, mai are încă un drum lung de parcurs până să devină lider în acest sector strategic, scrie boursorama.com.

De la mașinile electrice la smartphone-uri, turbine eoliene și chiar rachete, aceste cipuri electronice sunt „petrolul secolului XXI”, componente de care „depinde tot restul”, a declarat cancelarul Olaf Scholz la inaugurarea unei noi fabrici a producătorului german Infineon la începutul lunii mai.

Cu ocazia unei deplasări la Seul la sfârșitul săptămânii trecute, liderul german a vorbit din nou cu omologii săi coreeni despre semiconductori, invitându-i să investească în Europa pentru a consolida lanțurile de aprovizionare.

Obiectivul declarat al UE este de a atinge 20% din piața mondială până în 2030, adică de două ori mai mult decât în prezent: acest lucru va necesita o creștere de patru ori a producției pe Bătrânul Continent. Acesta este obiectivul „actului european privind cipurile”, încheiat în aprilie, care prevede mobilizarea a 43 de miliarde de euro în investiții publice și private.

Cea mai mare economie europeană este vârful de lance al acestei mișcări de reducere a dependenței față de Asia. Pe lângă noua fabrică a Infineon din Dresda – un proiect de 5 miliarde de euro -, grupurile americane Intel și Wolfspeed au anunțat investiții importante în Germania în ultimele luni.

Un taiwanez la Dresda?

Ar fi o lovitură majoră pentru Germania dacă ar reuși să obțină prima fabrică europeană pentru grupul taiwanez TSMC, unul dintre cei mai mari producători de cipuri electronice din lume.

De mai bine de un an se poartă discuții pentru o fabrică în regiunea Dresda, principalul centru european de microelectronică, supranumit deja „Silicon Saxonia”. O decizie este așteptată cel mai devreme în luna august, potrivit TSMC.

Dar la aproximativ 200 de kilometri distanță, în regiunea Magdeburg, euforia generată anul trecut de anunțul unei investiții de 17 miliarde de euro din partea gigantului american Intel a lăsat loc îndoielilor.

Construcția fabricii, care ar fi trebuit să înceapă în prima jumătate a anului 2023, nu a fost demarată.

„Multe lucruri s-au schimbat” într-un an, a recunoscut grupul într-un comunicat pentru AFP, care a înregistrat la începutul anului o pierdere trimestrială record, suferind din cauza scăderii puternice a vânzărilor de calculatoare personale și smartphone-uri.

Pe lângă „provocările geopolitice”, „perturbările din economia mondială au dus la creșterea costurilor, de la materiale de construcții la energie”, a precizat grupul.

Un ajutor public suplimentar este prevăzut pentru „a acoperi diferența de costuri a proiectului planificat, care a crescut semnificativ”, recunoaște Ministerul Economiei.

Această cursă a subvențiilor îi face uneori pe oameni să strâmbe din nas: „Cheltuim o mulțime de bani (…) pentru a crește puțin securitatea aprovizionării”, se îngrijorează Clemens Fuest, unul dintre cei mai respectați economiști ai țării.

În timp ce ajutoarele publice pentru Dresda și Magdeburg se vor ridica la miliarde, Germania și Europa vor rămâne în mare parte dependente de cipurile produse în afara continentului și „trebuie să ne imaginăm ce s-ar fi putut face cu acești bani”, a explicat recent Fuest, președinte al institutului economic IFO, la postul ARD.

Dacă dependențele pot fi reduse, nu va exista „autosuficiență pentru nicio țară sau regiune” în materie de semiconductori, a avertizat și directorul general al Infineon, Jochen Hanebeck, într-o conferință telefonică din această lună.

Dimpotrivă, unii profesioniști consideră că ajutorul ar trebui să fie și mai masiv: „Fondurile anunțate în cadrul Legii cipurilor reprezintă un bun început, dar sunt încă insuficiente în raport cu standardele mondiale”, a declarat pentru AFP Frank Boesenberg, directorul „Silicon Saxony”, organizația care promovează semiconductorii în regiunea Dresda.

Taiwan (unde sunt produse 90% din cele mai avansate cipuri din lume), Coreea de Sud și, din ce în ce mai mult, China, domină în prezent piața.

Europa se confruntă, de asemenea, cu concurența SUA, care cheltuiește sume considerabile pentru a promova producția internă.

O altă provocare majoră pentru Germania va fi găsirea unui număr suficient de muncitori. Potrivit unui studiu realizat în decembrie de Institutul Economic German, în prezent există un deficit de 62.000 de lucrători calificați în diverse profesii în industria cipurilor.