Peviziunea de creştere a PIB pentru 2022, îmbunătățită cu 0,6 puncte procentuale, de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a îmbunătăţit cu 0,6 puncte procentuale previziunea de creştere a Procentului Intern Brut pentru 2022, la 3,5%, de la 2,9% cât estimase în Prognoza de primăvară, în timp ce pentru 2023 a redus-o la 3,7%, de la 4,4%, relatează Agerpres.

„Previziunea creşterii PIB pentru anul curent a fost îmbunătăţită cu 0,6 puncte procentuale (de la 2,9% la 3,5%) ca urmare a evoluţiilor peste aşteptări pentru unele servicii reprezentative (transporturi, servicii informatice, servicii pentru întreprinderi), precum şi a accelerării creşterii activităţii în construcţii în semestrul II, stimulate de măsurile de implementare a PNRR, cât şi de măsurile guvernamentale privind condiţiile de ajustare a costurilor din contractele de construcţii. Un risc negativ se conturează însă dinspre agricultură dacă condiţiile de secetă vor persista pe o perioadă îndelungată”, subliniază CNSP în Prognoza pe termen mediu 2022-2026, varianta de vară.

Potrivit sursei citate, pe partea cererii, evoluţia serviciilor în structura comerţului exterior a condus la reestimarea contribuţiei exportului net la creşterea PIB, devenind uşor pozitivă (+0,1 pp) în anul 2022, iar celelalte componente şi-au menţinut aportul pozitiv, respectiv investiţiile (+3,7%) şi consumul privat (+3,5%).

Nivelul estimat al inflaţiei a fost majorat comparativ cu varianta precedentă la 12,9% faţă de 9,7% pentru sfârşitul anului curent şi 12,6% faţă de 10,1% ca medie anuală.

Indicii preţurilor produselor industriale, cât şi a costului în construcţii, îşi vor continua ascensiunea la nivelul estimărilor anterioare, înregistrând dinamici de două cifre, evoluţia acestora în ritm anual urmând a se atenua în a doua parte a anului ca urmare a unui efect de bază.

Deficitul de cont curent a fost prevăzut a se menţine la valori ridicate în prezent, cauzat de un deficit comercial în creştere, amplificat şi de majorările superioare de preţuri pentru importuri, dar fiind aşteptat a înregistra corecţii pozitive pe termen mediu.

„Pe de altă parte, efectul nefavorabil al contextului geopolitic actual şi anticipaţiile inflaţioniste internaţionale vor fi secondate de încetinirea dinamicii economiei chineze, cu accentuarea întreruperilor în lanţurile de aprovizionare, şi de criza resurselor energetice la nivel european, şocuri care îşi vor prelungi impactul asupra anului 2023. Pentru principalele ţări partenere din zona euro, noua prognoză a Comisiei Europene a ajustat în jos creşterea economică în 2023 cu circa un punct procentual (de la 2,3% la 1,4%, unde pentru Germania, de la 2,4% la 1,3%). Astfel, încetinirea activităţii economice la nivel european şi mondial în anul 2023, conform estimărilor instituţiilor internaţionale, alături de celelalte şocuri menţionate, vor avea şi un efect de decelerare a creşterii economiei naţionale la 3,7%, comparativ cu 4,4% din estimarea precedentă”, mai arată Prognoza de vară.

La nivel trimestrial se anticipează o slăbire a activităţii în primul trimestru al anului 2023 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, după care aceasta se va relansa sub influenţa pozitivă a construcţiilor şi a serviciilor, în condiţiile de oportunitate legate de exploatarea resurselor naţionale şi intrările de fonduri europene.

„Chiar dacă s-ar lua în consideraţie o încheiere a conflictului din Ucraina, menţinerea preţurilor ridicate pentru produsele energetice şi slăbirea industriei în Germania – principalul partener comercial al României – vor afecta parţial industria autohtonă în anul 2023, în special ramurile din chimie, metalurgie, prelucrarea ţiţeiului, precum şi industria auto şi cea a echipamentelor şi utilajelor. În aceste condiţii, pentru valoarea adăugată brută din industrie s-a estimat o majorare cu 2,3% în 2023, în scădere cu 2,2 puncte procentuale faţă de varianta din prognoza de primăvară”, explică CNSP.

Pe latura cererii, s-a considerat o revizuire în jos mai accentuată a dinamicii consumului privat pentru anul viitor, cu 0,9 puncte procentuale, sub impactul revenirii mai lente a puterii de cumpărare salarială (+2,2% faţă de +3,7% în estimarea precedentă), având în vedere şi faptul că pentru anul 2022 câştigul salarial real va înregistra o perioadă de scăderi în termeni anuali.

În cazul formării brute de capital fix, dinamica anuală s-a revizuit cu 1,4 puncte procentuale sub estimarea anterioară din cauza unui import mai redus de echipamente, dar se menţine la un nivel ridicat (+7,2%).

Pe termen mediu, ritmul anual de creştere al produsului intern brut este estimat la 4,4% pentru perioada 2024 – 2026, fiind susţinut de un aport semnificativ al sectorului construcţii, accentul fiind pe atragerea şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR. În ceea ce priveşte serviciile şi industria (cu ritmuri medii anuale în jur de 4%), se are în vedere dezvoltarea acelor activităţi cu un plus de valoare adăugată inovativă.

CNSP precizează că prognozele standard sunt cea de primăvară şi de toamnă, Prognoza de vară fiind una intermediară, care are un caracter concis şi include informaţiile apărute în intervalul dintre prognoza de primăvară (care stă la baza Programului de convergenţă) şi cea de toamnă (reprezentând cadrul macroeconomic care fundamentează, de regulă,bugetul).