Piața grâului: de ce este România diferită de Polonia, Ungaria și Slovacia și asemănătoare cu Bulgaria

România și Bulgaria își orientează producția de grâu comun spre piețele internaționale, cu un procent de 54,62%, în România și 48,67%, în Bulgaria, arată o analiză lantulalimentar.ro.

În același timp, Polonia, Ungaria și Slovacia vând cantități mici și chiar infime pe piețele terțe și folosesc producția pe plan intern. Fermierii polonezi, unguri și slovaci sunt dependenți de piața internă. Importul de grâu comun mai ieftin ( diferențe de 80 de euro, în Polonia și Ungaria, și chir de 200 de euro, în Slovacia ) îi afectează financiar în relația cu clienții lor din țară. Ei se bat pe aceeași piață, pe piața națională, cu furnizorii de grâu comun din afara țării, în special din Ucraina. Totodată, piața internă poate fi suprasaturată când producția internă (Polonia a obținut anul trecut cea mai mare producție din ultimii 20 de ani ) este cumulată cu importul.

Pe de altă parte, de remarcat că Ungaria a avut, anul trecut, un deficit de producție de peste 1.000.000 de tone. A fost una dintre cele mai mici producții din ultimii 20 de ani. Prin urmare, importul de grâu comun de peste 250.000 de tone a acoperit o parte din acest deficit. Anul acesta, Ungaria este așteptată să obțină peste 5.000.000 de tone de grâu. Interzicerea importurilor, mai ieftine, va avantaja producătorii agricoli unguri, dar ar putea ține sus inflația din sectorul agroalimentar ungar.

Bulgaria a dat liber comerțului cu mărfuri agricole din Ucraina. Țara de la sud de Dunăre este așteptată să obțină o producție de 6.480.000 de tone de grâu comun. Interesată să exporte cel puțin jumătate din recoltă, nu se teme de importul din Ucraina, mai ales că prețul per tonă este același. Totodată, cumpărătorul bulgar nu se îngrijorează de creșterea prețului pâinii. Inflația poate fi controlată.

• Citește analiza integrală pe lantulalimentar.ro.