Piesa lipsa din puzzle-ul justiției. Urmează colonizarea sistemului

Ultima decizie a Curții Constituționale, care deschide calea anulării probelor obținute în baza protocoalelor cu SRI semnate în 2009 și 2016, satisface, în sfârșit, interesul marilor cercetați penal. Pe de-o parte, cei cu dosare în curs au o șansă bună să scape. Pe de altă parte, se vor folosi de această decizie pentru a justifica nevoia unor măsuri suplimentare pentru cei aflați deja la închisoare: amnistie, grațiere, noi motive de revizuire și contestație în anulare, orice.

Vor spune că ar fi incorect ca, după decizia CCR, cei trimiși deja închisoare pe baza unor probe culese ilegal să nu beneficieze de măsuri reparatorii. Apoi, decizia CCR va reprezenta un motiv suplimentar ca majoritatea PSD-ALDE să forțeze epurări printre magistrații care au lucrat pe baza acestor protocoale și, în plus, să grăbească asaltul asupra serviciilor secrete.

Liviu Dragnea a anunțat deja într-un interviu pentru o publicație care apare la Bruxelles că vor urma modificări la legea de funcționare a serviciilor secrete menite ”să prevină influențarea justiției, parlamentului și guvernului”. Cu preluarea controlului asupra serviciilor și cu justiția anihilată, liderul PSD ar ajunge la un pas de preluarea controlului total asupra statului.

Mulți vor aprecia că decizia CCR lasă totuși instanțelor posibilitatea de a decide, de la caz la caz, dacă probele dintr-un dosar au fost culese ilegal sau nu. Prin urmare, care ar fi problema? Mai mare decât pare la prima vedere.

Decizia CCR în cazul protocoalelor încheiate între Parchet și SRI trebuie citită la pachet cu celelalte măsuri care au îngenuncheat deja sistemul de justiție.

Ce judecător va mai avea curajul să mai declare probele ca fiind legale într-un mare dosar știind că a doua zi riscă să-l calce Inspecția Judiciară sau secția specială de investigare a infracțiunilor comise de magistrați? Cele două instituții funcționează deja ca veritabile instrumente de represiune politică.

Aproape toți magistrații care au avut în lucru dosare importante (violențele din 10 august, Tel Drum, Voiculescu sau altele) au fost executați exemplar, pentru a intimida sistemul și a descuraja total orice act de justiție vizând politicieni de rang înalt sau personaje influente din societate.

În prezent, se duce o luptă crâncenă pentru colonizarea sistemului de justiție cu oamenii puterii. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis a treia oară cele cinci propuneri de procurori șefi la Cotroceni, după demiterea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.

Lupta pentru demiterea procurorului șef, Augustin Lazăr, este și ea în plină desfășurare. Pe alt front se încearcă promovarea unor magistrați obedienți la Înalta Curte de Casație și Justiție, altă instituție – cheie din sistem. Și împotriva șefei Înaltei Curți, Cristina Tarcea, Inspecția Judiciară a declanșat verificări, fiind trimisă la judecata secției pentru judecători din CSM sub acuzația de ”refuz nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu și nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”.

Încă din luna noiembrie, judecătoarea Lia Savonea, una dintre cei mai influenți membri CSM, a cerut activarea procedurii revocării față de șefa Înaltei Curți. Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD condamnat pentru corupție, Cătălin Voicu.

Aproape că n-ar mai fi cazul să adăugăm deciziile CCR care au avut ca efect dezincriminarea parțială a unor infracțiuni (abuzul în serviciu, neglijența, mărturia mincinoasă), mutilarea Codurilor Penale și de Procedură Penală, toate executate în beneficiul infractorilor.

Un rol în distrugerea justiției avut și fostul șef DNA, Daniel Morar, din poziția de raportor în cauze importante și de judecător influent în Curte. Orbit de orgoliu, a realizat, poate, mult prea târziu răul făcut.

Sigur că la toate acestea au contribuit erorile și excesele din justiție, exploatate azi fără scrupule de către cei care doresc să-și ia revanșa, politicienii și oameni de afaceri cu greutate. Ultimele cartușe în picior și le-au administrat singuri chiar procurorii. În final, parchetul anticorupție a paralizat, așa cum constata fosta șefa interimară a DNA, Anca Jurma, inclusiv din cauze interne.

Pentru a evita un dezastru pe termen lung, cu efecte care se vor întinde pe ani buni, dacă  nu decenii, trebuie evitată colonizarea sistemului cu cozi de topor. Dacă PSD și ALDE vor reuși să populeze sistemul cu magistrați obedienți în puncte-cheie, vor trece ani până când justiția se va curăța de putregaiul care se întinde azi cu repeziciune.

Amintiți-vă doar cât de dificilă a fost acțiunea de evacuare a vastelor rețele de corupție de la Înalta Curte, controlate de fostul senator PSD Cătălin Voicu. Azi suntem iarăși în plin proces de restaurație în justiție, iar dacă procesul nu va fi cumva oprit sau întârziat, șansele însănătoșirii sistemului – chiar dacă PSD pierde peste doi ani alegerile – scad dramatic.

Distrugerea sistemului de justiție se produce, câtă ironie, chiar în timp ce România exercită președinția Consiliului Uniunii Europene, iar una dintre prioritățile anunțate de guvern în programul președinției este ”Europa valorilor comune”.

Cel care a trezit puțin guvern la realitate a fost liderul europarlamentarilor ALDE, Guy Verhofstadt, cu avertismentul său adresat guvernului Dăncilă: ”Vă apropiați din ce în ce mai mult de declanșarea procedurii prevăzute la Articolul 7 din Tratatul UE (sancțiunea maximă, declanșată în cazul Ungariei și Poloniei – n.red.) prin faptul că ignorați în continuare recomandările Comisiei de la Veneția”.

Care va fi răspunsul președintelui Klaus Iohannis, când va fi întrebat în campanie în ce mod s-a bătut totuși pentru independența justiției și cum a susținut, concret, lupta anti-corupție?