Plăcerea de a mânca. Ce alimente ne aduc fericire?

Atunci când citim articole legate de mâncare se pare că tot ceea ce ne face fericiți e interzis sau cel puțin greșit. Știți voi vorba aia: ori e scump, ori imoral, ori îngrașă. Nutriționistul Tania Fântână vorbește în noul episod din podcastul G4Media „Fântâna de sănătate” despre cum ne face mâncarea fericiți.

„Atunci când lucrez cu cineva pe tema mâncatului sănătos și a reeducării obiceiurilor alimentare, țin foarte, foarte mult la un lucru. Ca acea persoană să își păstreze bucuria de a mânca și pe cât posibil obiceiurile care o fac fericită. Da, oamenii au ancore către fericire întrucât au nevoie de o stare de bine cât mai des în viața lor. Fie că vorbim de a merge în vacanță, a mânca o înghețată sau a-și cumpăra o bijuterie, sunt sute de acțiuni care ne aduc fericirea. Important este să crezi despre tine că meriti să fii fericit, pentru că soluții există din plin.

Creierul nostru este inundat de circuite neuronale care receptează starea de bine. Fie că e vorba de o îmbrățișare, un miros sau privitul unui cățel care se joacă, devenim cumva dependenți de repetarea unor acțiuni care ne ajută să supraviețuim. Dacă nu am simți plăcere când mâncăm, probabil că am renunța la actul ăsta și am dispărea încetișor, așa, unul câte unul.

Studiile făcute în acest domeniu ne spun că o alimentație pentru un creier sănătos este cea cu multe fructe și legume, cu grăsimi sănătoase și un aport proteic adecvat. Aparent, fericirea pe care noi o resimțim de moment este dată de alimentele cu conținut caloric ridicat, cu multe grăsimi și mult zahăr și cu multe snack-uri în locul meselor principale adecvate. Vorbim astfel de două tipuri de fericire: fericirea privită pe termen lung ca stare de bine și stare de sănătate și fericirea de moment, plăcerea gustului și atât.

Retrictiile alimentare pe termen lung, renunțarea la ceea ce ne place cel mai mult să mâncăm și să facem nu sunt investiții bune pentru starea noastră de bine. Se știe de fapt că dietele restrictive și dezechilibrate duc la creștere corporală pe termen lung și la apariția tulburărilor de alimentație. Nu încercați să vă transformați total de la o săptămână la alta. Includeți zilnic în meniul vostru un pic de “păcat” pentru a câștiga la capitolul “libertate/copilărie/fac ce vreau cu viața mea”. Și cei mai obedienți oameni au nevoie de un pic de spirit de rebeliune viu în ei.

Atunci când suntem supărați sau obosiți, tindem să ne îndreptăm către alimentele ce ne aduc confort, stare de bine, alimentele care se simt bine pe limbă. Deși studiile arată că mâncarea de confort nu ne ajută să ne schimbăm cu adevărat starea mentală, grijile, temerile, ea aduce o alinare de moment, o ușoară creștere a stării de spirit. Mecanism ce este învățat de creier pe măsură ce și noi îl repetăm la nesfârșit. Se fac astfel automatisme și te trezești că mergi la cofetărie și comanzi fix prăjitura pe care o primeai atunci când luai premiul întâi la scoală și te duceau ai tăi să te recompenseze. Gata, copilul din tine se simte din nou iubit, văzut, apreciat.

În ceea ce privește cantitatea mâncată la o masă, se pare că mesele care aduc cea mai multă stare de bine în corp și pe care noi le mâncăm cu cel mai mare drag sunt cele de tipul gustărilor. Într-adevăr: puțin și bun este mai bine decât mult și prost. Sigur că tânjim cu toții la mult și bun că doar na… rămânem copii indiferent de CNP.

Cât privește categoriile mari de alimente și starea de bine, cred că știm cu toții din viața de zi cu zi că făinoasele/carbohidrații sunt cei care ne dau pe moment o stare de bine. În anul 2023 s-a făcut o meta-analiză care a reliefat faptul că dietele de tip low-carb cresc starea de anxietate. Carbohidrații sunt precursori de producere a serotoninei, un hormon aducător de fericire în corp. Serotonina este legată și de calitatea somnului pe care îl avem, de sensibilitatea la durere și de reglarea tensiunii arteriale. Dacă la făinoase adaugăm și niste grăsime, care se simte foarte bine pe limbă, atunci drogul este gata pregătit să fie consumat. Sigur că mulți dintre noi utilizăm ulterior această combinație de carbohidrați grași pentru a ne induce o stare de bine. De aici la creșterea în greutate și la obezitate este doar un pas sau, mă rog, mai multe episoade de consum. Dacă adaugăm ca factori agravanți stresul, perioadele de schimbare a anotimpurilor, PMS-ul, renunțatul la fumat (nicotina, la fel ca și carbohidrații, creste secreția de serotonină, lipsa ei având efectul invers), kilogramele în plus vin de la sine.

Persoanele care se confruntă cu bulimia au și ele același comportament. Aici, medicația de specialitate poate să înlocuiască această nevoie exagerată de carbohidrați cu conținut mare de grăsimi. S-a demonstrat că persoanele normoponderale au un nivel adecvat de serotonină în corp și au mai puține episoade de mâncat excesiv, haotic pe fond emoțional.

Dacă ar fi să facem o listă a alimentelor pe care le putem consuma pentru a avea o stare de bine, aceasta ar fi: ouă, pește, nuci, avocado, fructe, legume, carne de curcan, brânzeturi, banane, valeriană, ceaiul verde, ghimbir, lemongrass, rooibos, turmeric.

Nivelul vitaminei D este iarăși foarte important pentru cum ne simțim. Nu uitați să verificați nivelul ei la analizele de sânge pe care le faceți periodic, chiar dacă luați suplimente și presupuneți că nu aveți cum să înregistrați deficit.

În concluzie, nu uitați să aveți bucurii mici și dese zi de zi în loc să așteptați tăcuți acea fericire supremă ce o să vină la un moment dat. Dacă aceste bucurii o să fie și altele decât cele date de linguriță și furculiță, cred că suntem pe drumul cel bun.

Oamenii, întocmai ca florile, au nevoie de atenție, de prezență, de inimă cât de cât plină zi de zi.”

Notă: Tania Fântână este Nutritionist Dietetician la FantanadeSanatate.com