Plan cu bătaie lungă al Comisiei Europene pentru o economie verde și digitală. Materiile prime critice, cheia autonomiei Europei și a tehnologiilor viitoare

Comisia Europeană a prezentat joi, 3 septembrie, un plan de acțiune privind materiile prime critice, o resursă vitală pentru evoluția ecologizării, digitalizării și autonomiei Europei. Planul conține un set de acțiuni concrete, precum și lista actualizată a materiilor prime critice. În acest moment, UE este complet dependentă de importurile de materii prime rare necesare pentru producția echipamentelor de ultimă generație (computere, drone utilizate în agricultură și industrie, echipamente medicale, baterii etc), iar scopul Comisiei Europene e să asigure un flux constant de resurse minerale.

Maroš Šefčovič, vicepreședintele CE pentru relații interinstituționale și prospectivă, a rezumat situația în care se află Europa la momentul actual. El aduce în atenție dependența de materii prime, care sunt furnizate de un număr restrâns de țări noneuropene. Materia primă obținută nu este, de multe ori, sustenabilă, ba chiar provine din țări cu standarde sociale și ecologice precare, libertăți puține și economie instabilă.

Šefčovič a dat ca exemplu modalitatea de procurare a majorității metalelor (care provin din afara Europei în proporție de 75-100%), nevoia de pământuri rare (un grup de 17 elemente critice pentru producția de noi tehnologii precum telefoane mobile, com­po­nente de calculator, motoare electrice, baterii, drone etc, și unde China controlează 98% din producția mondială) și litiu (aprox. 78% provenit din Chile). Despre deșeuri, acesta a declarat că, din 9 milioane de tone rezultate din echipament electric și electronic într-un an, doar 30% ajung colectate și reciclate, dar mai puțin de 1% din materiile prime critice sunt recuperate.

În acest context, Comisia a elaborat un plan de acțiune privind materiile prime critice, despre care spune că „analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei de țările terțe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât și din surse secundare și îmbunătățind eficiența și circularitatea utilizării resurselor, promovând, în același timp, aprovizionarea responsabilă la nivel mondial.”

Planul ar fi gândit pe termen lung, din perspectiva anilor 2030 și chiar 2050, pentru a favoriza o economie verde, cu tehnologii curate și digitale, toate sub umbrela unei Europe autonome; pe deasupra, CE a anunțat și o serie de acțiuni concrete, ce urmează a fi întreprinse în viitorul apropiat și mediu.

Planul implică următoarele direcții:

1. Să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE. Vicepreședintele Šefčovič este de părere că „o aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice este o condiție prealabilă pentru o economie rezilientă”. Exemplul oferit în această privință se referă la producția de baterii auto-electrice și la stocarea de energie, două domenii importante pentru oricine visează la o mașină electrică sau își dorește să o mai utilizeze pe viitor. Litiul, intrat chiar în 2020 pe lista materiilor prime critice, este indispensabil în producția de baterii. Până în 2030, cererea de litiu ar urma să fie de 18 ori mai mare, iar până în 2050, de 60 de ori. Cobaltul ar ajunge să fie de 15 ori mai solicitat în 2050, iar necesarul de pământuri rare ar urma să fie de 10 ori mai mare, o cantitate imposibil de procurat dintr-o singură țară, așa cum se întâmplă în prezent cu China.
2. Să reducă dependența de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile și prin inovare. Pentru aceasta, Comisia a transmis că se va folosi de programul Orizont Europa pentru a sprijini cercetarea și inovarea referitor la noile tehnologii de minerit, prelucrare, substituire și reciclare. De asemenea, până la sfârșitul anului 2021, Comisia ar urma să elaboreze criterii de finanțare durabilă pentru sectorul minier și industria extractivă.
3. Să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE. Concret, Comisia dorește să colaboreze cu statele membre pentru a identifica proiectele de minerit și prelucrare care pot fi operaționale până în 2025. Proiectul Copernicus de observare a Pământului ar urma să fie folosit pentru explorarea resurselor, precum și pentru îmbunătățirea operațiunilor și gestionarea mediului.
4. Să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile internaționale ale UE. În acest sens, în săptămânile următoare, Comisia va stabili o Alianță europeană în domeniul materiilor prime. Toate părțile interesate și relevante ar urma să se reunească, pentru a încerca să rezolve situații precum reziliența UE în contextul pământurilor rare și al magneților, doi factori vitali pentru energia din surse regenerabile, apărarea și spațiul. Comisia spune că, în timp, Alianța ar urma să se ocupe și de nevoia de materii prime critice și metale de bază. Deocamdată, (n.r. Comisia) „va dezvolta parteneriate strategice internaționale pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime critice care nu se găsesc în Europa”.

În ceea ce privește studiul elaborat pe același subiect, lucrurile devin mai clare pentru o persoană care se întreabă „De ce m-ar interesa ce se întâmplă cu materiile prime critice, dacă nu am nicio curiozitate în legătură cu industria?”

Zi de zi, folosim smartphone-uri, televizoare, monitoare de calculator sau mașini. Când mergem în concediu lansăm drone pentru a captura momente inedite; unii dintre noi își montează panouri fotovoltaice pe acoperiș. Pentru antreprenorii care își deschid start-upuri în domeniul roboticii aceste materii prime sunt critice.

De asemenea, bateriile conțin, printre altele, litiu, cobalt, silicon și titaniu (folosit și în robotică) – și acesta este doar un exemplu. Tranziția despre care vorbește Comisia Europeană ar însemna o modalitate sustenabilă de a continua să ne folosim de nenumărate echipamente bazate pe materii prime critice, dar și de tehnologii noi, mai prietenoase cu mediul înconjurător.

În contextul actual, pandemia a ridicat semne de întrebare mai vechi, dată fiind nevoia unei digitalizări rapide. Maroš Šefčovič afirma că „nu putem permite înlocuirea dependenței actuale de combustibilii fosili cu dependența de materii prime critice.”

Context. Pământurile rare sunt elemente chimice esențiale pentru tehnologia modernă. Ele se regăsesc în componența multor dispozitive, cum ar fi telefoanele, monitoarele calculatoarelor, precum și în baterii sau armament de ultimă generație. Avansul tehnologic pune o presiune din ce în ce mai mare pe oferta de pământuri rare (acoperită aproape exclusiv de China), mai ales în condițiile în care aceste materiale nu pot fi înlocuite în procesele tehnologice din care fac parte.

Foto: Pexels.com