Plan pentru combaterea migrației pe ruta Mediteranei Centrale, lansat în cadrul Consiliului extraordinar Justiție și Afaceri Interne

Miniștrii Afacerilor de Interne din cadrul UE s-au reunit, vineri după-masa, în cadrul Consiliului extraordinar Justiție și Afaceri Interne (JAI), principala temă dezbătută fiind „provocările migraționiste”. Comisia Europeană a lansat un plan pentru combaterea migrației pe ruta Mediteranei Centrale, potrivit unei informări oficiale.

Ministrul de Interne al României, Lucian Bode, a informat la rândul său că în cadrul Consiliului a cerut să se acorde o atenție egală tuturor rutelor europene de migrație, fiind necesară o abordare europeană unitară, în contextul în care atât oficialii Olandei cât și ai Austriei au anunțat că vor respinge aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, motivând că migranții pătrund ilegal în spațiul european pe rute din Balcanii de Vest.

„Într-adevăr, situația din unele țări de origine este îngrijorătoare. De aceea, este necesar să continuăm să abordăm dimensiunea externă a migrației și să avem un parteneriat consolidat cu statele de origine și de tranzit, precum și cu partenerii internaționali. Totodată, combaterea traficului de migranți trebuie să fie în continuare prioritatea noastră principală, fiind nevoie de cât mai multe acțiuni concrete la nivel european. În acest sens, doresc să salut Planul de Acțiune prezentat și propus astăzi de către Comisia Europeană pentru ruta Mediteranei Centrale, care asigură o abordare practică și comprehensivă a provocărilor cu care se confruntă statele mediteraneene. În același timp, deși România nu se află pe ruta Balcanilor de Vest, susțin propunerea partenerilor europeni de a avea un Plan de Acțiune concret și pentru ruta Balcanilor de Vest, care să ajute cu mijloacele cele mai adecvate statele care se confruntă cu mari presiuni migratorii în acest moment. Cred că această abordare este importantă și pentru Austria, dar și pentru Președinția cehă a Consiliului UE”, a transmis Lucian Bode.

Potrivit comunicatului Comisiei Europene, miniștrii Afacerilor de Interne au discutat situația actuală de-a lungul tuturor rutelor de migrație, făcând bilanțul provocărilor urgente și al căilor comune de urmat.

„În ultimii ani, am luat o serie de măsuri pentru a aborda împreună provocările cu care ne confruntăm în materie de migrație. Cu toate acestea, se poate și trebuie să se facă mai mult pentru a găsi soluții mai durabile și pentru a ne adapta la situația în continuă evoluție. În cadrul reuniunii de astăzi, miniștrii și-au reiterat angajamentul de a găsi soluții comune concrete care pot fi puse în aplicare imediat, colaborând în același timp îndeaproape pentru a încheia cât mai curând posibil reforma în curs a migrației”, se precizează în comunicat.

Ministrul ceh de Interne, Vít Rakušan, a subliniat că analiza infograficellor indică sosirile ilegale anuale și lunare în UE între anii 2015 și 2022 (inclusiv rutele est-mediteraneeană, central-mediteraneeană și vest-mediteraneeană). Acestea indică, de asemenea, principalele naționalități în funcție de rută în 2022.

La finalul Consiliului a fost emis un rezumat al principiilor consemnate și asumate, privind combaterea migrației:

• angajamentul continuu de a construi un sistem de migrație și de azil mai rezilient și dedicarea tuturor eforturilor pentru a găsi un compromis cu privire la reforma pactului UE privind azilul și migrația cât mai curând posibil.
• necesitatea de a intensifica sprijinul și cooperarea UE cu toate țările și organizațiile partenere pentru a preveni plecările și a evita pierderea de vieți omenești, pentru a aborda cauzele profunde ale migrației și a lupta împotriva rețelelor de trafic de migranți, precum și pentru a îmbunătăți în mod semnificativ returnarea și readmisia.
• salutând planul de acțiune al Comisiei privind Mediterana Centrală, precum și disponibilitatea acesteia de a elabora planuri de acțiune similare pentru alte rute, începând cu ruta Balcanilor de Vest.
• un angajament de a intensifica eforturile de punere în aplicare a mecanismului de solidaritate convenit de o serie de state membre în iunie
• necesitatea de a consolida coordonarea și cooperarea cu toți actorii implicați în operațiunile de căutare și salvare
• importanța unei protecții și a unei gestionări adecvate a frontierelor externe ale UE, refuzând toate încercările de instrumentalizare a migranților

Reamintim planul Comisia Europeană pentru combaterea migrației pe ruta Mediterana Centrală. Planul de acțiune propune o serie de 20 de măsuri articulate în jurul a trei piloni care vor fi asumați de UE și de statele membre. Scopul este de a reduce migrația ilegală și nesigură, pentru a oferi soluții la provocările emergente în domeniul căutării și salvării și pentru a consolida solidaritatea echilibrată în raport cu responsabilitatea între statele membre.

• Primul pilon: colaborarea cu țările partenere și cu organizațiile internaționale

Cooperarea consolidată cu țările partenere și cu organizațiile internaționale este esențială pentru a aborda provocările legate de migrație. UE va consolida capacitățile Tunisiei, Egiptului și Libiei pentru a asigura o mai bună gestionare a frontierelor și a migrației. Ea va consolida lupta împotriva contrabandei cu migranți și va spori angajamentul diplomatic în ceea ce privește returnările, intensificând în același timp căile legale de acces către UE. Pentru a coordona aceste acțiuni și pentru a le maximiza impactul, UE va utiliza mai bine structurile sale de coordonare și va lansa o inițiativă dedicată „Team Europe” în ceea ce privește Mediterana Centrală înainte de sfârșitul acestui an. 

• Al doilea pilon: O abordare mai coordonată în ceea ce privește căutarea și salvarea 

Planul de acțiune propune măsuri de consolidare a cooperării între statele membre și toți actorii implicați în activitățile de căutare și salvare în Mediterana Centrală, prin intermediul Grupului european de contact pentru căutare și salvare, care a fost anunțat ca parte a Noului Pact. Frontex, împreună cu statele membre în cauză, va efectua o evaluare a situației din Mediterana Centrală. Se va asigura o coordonare mai strânsă cu ICNUR și OIM. De asemenea, ar trebui promovate discuții în cadrul Organizației Maritime Internaționale cu privire la necesitatea unui cadru și a unor orientări specifice pentru nave, cu un accent deosebit pe activitățile de căutare și salvare.

• Al treilea pilon: Consolidarea punerii în aplicare a mecanismului de solidaritate voluntară și a foii de parcurs comune

Declarația de solidaritate convenită la 22 iunie 2022 prevede un mecanism voluntar și temporar timp de un an, care face legătura cu viitorul sistem permanent din cadrul pactului. Planul de acțiune propune accelerarea punerii în aplicare a mecanismului, inclusiv pentru a oferi un sprijin rapid statelor membre care primesc sosiri pe mare, sporind flexibilitatea, simplificând procesele și punând în aplicare finanțarea măsurilor alternative de solidaritate.

Etapele următoare

Comisia va prezenta planul de acțiune Consiliului în vederea reuniunii extraordinare a Consiliului extraordinar Justiție și Afaceri Interne (Afaceri Interne) din 25 noiembrie. UE va rămâne vigilentă cu privire la evoluțiile înregistrate pe alte rute migratorii cheie către Europa, inclusiv pe ruta Turciei/Mediteraneea de Est, pe ruta Mediterana de Vest/Atlantic, precum și pe ruta migratorie din Balcanii de Vest. În acest sens, acest plan de acțiune poate servi drept model pentru elaborarea unor planuri similare care să abordeze particularitățile altor rute de migrație.

Context

Președinția cehă a solicitat organizarea unui Consiliu extraordinar Justiție și Afaceri Interne (afaceri interne) ca urmare a creșterii numărului de sosiri de-a lungul rutei mediteraneene centrale, cu o creștere de peste 50 % față de cifrele din 2021. Cele mai multe dintre persoanele care au ajuns pe țărmurile europene și-au riscat viața după călătorii periculoase și operațiuni de căutare și salvare pe mare.

În ultimii ani, Comisia a avansat în ceea ce privește abordarea provocărilor prin construirea unor acțiuni de sensibilizare orientate către țări terțe, cum ar fi Tunisia, Egipt și Bangladesh. Comisia a creat parteneriate strategice, inclusiv cu Niger, pentru combaterea traficului de migranți, precum și pentru consolidarea capacităților în țările partenere, sporind cooperarea în materie de migrație legală și de returnare, precum și pentru abordarea cauzelor profunde. În plus, un mecanism de solidaritate voluntară este în funcțiune din iunie pentru a oferi solidaritate specifică țărilor care primesc un număr disproporționat de sosiri.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne din octombrie a abordat evoluțiile recente din ruta de migrație din Balcanii de Vest, care, de asemenea, a înregistrat recent o creștere mare a mișcărilor migratorii. Discuția s-a axat, în special, pe politica în materie de vize din regiunea Balcanilor de Vest și pe domeniile-cheie de cooperare cu partenerii din Balcanii de Vest, identificând inițiativele comune care urmează să fie desfășurate pentru a intensifica acțiunea europeană.

Evoluțiile recente subliniază și mai mult necesitatea de a găsi soluții europene durabile și structurale la provocările noastre comune, pe baza abordării cuprinzătoare prevăzute în Noul pact privind migrația și azilul propus în 2020. Rămâne esențial să se asigure adoptarea acestor reforme înainte de sfârșitul acestei legislaturi.