Plan pentru sute de km de piste de biciclete în toate cartierele din București / Ce dimensiune vor avea benzile și cum vor fi afectate parcările / Care sunt primele bulevarde cu biciclete

De la principalele bulevardele, la străzile secundare din cartiere, Bucureștiul ar putea fi reconfigurat complet astfel încât carosabilul, spațiul rutier, să fie împărțit între mașini și biciclete. O echipă de proiectare specializată în mobilitate urbană a finalizat Masterplanul velo, un document strategic de dezvoltare a rețelei de biciclete în tot orașul, până la granița cu Ilfovul. Proiectanții au realizat strategia împreună cu municipalitatea, autoritatea locală care a comandat-o, după ce timp de un an și jumătate au consultat toate părțile implicate: cetățenii prin sondaj de opinie, comunitățile de bicicliști, primăriile de sectoare și a organizat trei consultări publice. Planul urmează să fie aprobat de Consiliul General al Municipiului București. Realizarea pistelor principale ar putea fi implementată în 5 ani, în funcție de buget.

Primele mari artere unde ar urma să fie construite pistele sunt: Colentina, Pantelimon, Basarabia, Ghencea, Extindere Lacul Morii și Extindere Parcul Liniei.

Documentul, agreat și realizat în colaborare cu Primăria Capitalei, propune realizarea unei rețele principale de piste de biciclete pe bulevardele și străzile mari ce traversează orașul și leagă cel puțin două sectoare, astfel încât să fie realizată o „coloană vertebrală” de 150 km de piste de biciclete. Benzile velo vor fi introduse toate pe carosabil, proiectanții plecând de la principiul că bicicleta este un mijloc de transport și atunci pista de biciclete este o infrastructură de transport, prin urmare nu are ce căuta pe trotuar, nu în zonele de joacă pentru copii, pe banda de autobuz sau pe spațiul verde.

Gândită ca o infrastructură de transport și nu neapărat una de agrement, întreaga rețea are puncte intermodale, legături cu gări CFR, stații de autobuz și de metrou, dar și cu zone de birouri. Pistele asigură cea mai scurtă conexiune între un punct A și B. Punctele intermodale vor fi prevăzute cu parcări de biciclete, iar ulterior se va încheia protocol cu Metrorex pentru a se permite accesul cu bicicleta și dimineața, nu numai seara, precum și posibilitatea amplasării de parcări de biciclete în interiorul stațiilor de metrou.

Rețeaua principală de piste de biciclete București – 150 km

Dimensiunile pistelor de biciclete din rețeaua principală vor putea avea variații de sub o jumătate de metru, în funcție de lățimea străzilor din București, cu profile între 7 m- 21 m (Bd. Magheru). Potrivit proiectanților, primul principiu de la care a pornit a fost cel de siguranță, solicitare regăsită în cercetarea sociologică de către bucureșteni pentru a utiliza bicicleta. Însă, proiectantul a urmărit și o împărțire echilibrată între traficul velo și cel auto.

Pistele vor fi separate de fluxurile auto cu un spațiu de siguranță ce variază între 0.25 – 0.50 m. În proiect, dimensiunea pistei din rețeaua principală propusă este de 1.25 m – 1.50 m pentru pista unidirecțională, cu un singur sens, și de 2.50 m – 3.00 m pentru pista bidirecțională, în ambele sensuri, la acestea adăugându-se spațiul de siguranță pentru a se evita interferența cu automobilele.

Pistele vor fi realizate din asfalt, beton, nu dale sau pavele și vor fi delimitate cu modele minimale, nu borduri, bolarzi sau alte elemente care ar afecta vizual spațiul urban. O culoare a viitoarelor piste nu a fost stabilită, dar intenția este să fie unitară în tot Bucureștiul.

Documentul răspunde și la întrebarea ce se va întâmpla cu parcările auto de pe marginea drumurilor. Pentru că pistele de biciclete „nu vor coborî din ceruri”, după cum spune Radu Andronic, reprezentantul companiei de proiectare FIP Consulting, ele vor trebui realizate prin împărțirea spațiului public. „Am pornit de la restructurarea spațiilor de parcare și reorganizarea parcărilor laterale la 45 de grade, la întoarcem la 0 grade, de unde se poate obține un spațiu suficient de amenajare a unor piste unidirecțonale și biredirecționale și să păstrăm un număr de locuri de parcare. Bineînțeles că se reduc parcările”, a spus proiectantul.

Varianta a doua este eliminarea completă a unor parcări laterale, a treia este reducerea lățimii de bandă auto de la 3,5 m la 3 m sau chiar mai puțin, dacă valorile de trafic permit concomitent cu reducerea limitiei de viteză la 30km/h, și a patra eliminarea completă a unei benzi auto.

Rețeaua secundară de piste de biciclete București – peste 400 km

De rețeaua principală se leagă o rețea secundară de peste 400 km pe străzile din cartiere, acolo unde este posibilă chiar circulația comună biciclete, mașini, cu limitare de viteză la 30km/h a automobilelor. După ce Masterplanul Velo va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului București, primăriile de sectoare vor avea libertatea să realizeze pistele fie ele secundare sau principale dacă le finanțează, în paralel sau chiar înaintea celor pe care le gestionează Primăria Capitalei.

O reacție pozitivă au primit proiectanții de la sectoarele 1, 6 și 2, ceea ce înseamnă că aici pot începe lucrările de amenajare a pistelor, cu finanțare din bugele locale de sector. Pentru rețeaua secundară, recomandarea pentru dimensiunea pistei este de 2.00 m – 2.50 m pentru pista bidirecțională și de 1.00 m – 1.50 m pentru cea unidirecțională, cu spațiu de siguranță de 0.10 – 0.25 m. În sectoare se pot crea străzi cu circulație dublă, auto și velo, cu marcaj de biciclete pe asfalt, iar viteza să fie limitată la 30 km/h.

Simulare introducere piste de biciclete – cu câte 20-30 km/an

Realizarea pistelor principale ar putea fi implementată în 5 ani, spune proiectantul, care a realizat o simulare în care a prioritizat bulevardele unde există proiecte mature sau au finanțare din PNRR. „Poate fi un plan ambițios dacă ne uităm la ultimii 30 de ani în București, dar o medie de 20-30 km pe an este un lucru realizabil pentru administrații similare cu cea din București, ca dimensiune a orașului și număr de populație, respectiv Toronto (Canada), care realizează câte 20 km de piste pe an”, a afirmat Radu Andronic.

Totodată, Primăria Capitalei are în vedere ca străzile care se reabilitează sau se refac rețele termice să fie proiectate pe viitor cu benzile de biciclete, după aprobarea Masterplanului velo. Directorul Direcției Investiții, Cătălăn Aflat, a spus însă, la prezentarea documentului, că un plan realist este pe 10 ani, întrucât după aprobarea de către CGMB a Masterplanului Velo, vor urma documentațiile tehnico-economice care au ca timp de proiectare un an de zile, deci în scenariul cel mai bun implementarea va putea începe în 2026.

Proiectanții au făcut și o simulare pe 5 ani, ca recomandare, unde ar putea fi introduse primele trasee, cu proiecte de reabilitare străzi în derulare sau finanțare PNRR, pentru primul an.

În urmă cu multe decenii față de țările din vest, Capitala are în prezent 25 km de piste, necorelate între ele și neîntreținute. Doar 4% dintre cei care locuiesc în București merg zilnic cu bicicleta, dar mult mai multe persoane ar dori să se deplaseze cu acest mijloc de transport dacă ar avea benzi speciale care să le ofere siguranță și securitate corporală, a arătat sondajul realizat la comanda companiei de proiectare a Masterplanului Velo București.

Legat de faptul că viitoarele piste se opresc la granița cu Ilfovul, inițiatorul platfomei civice Împreună pentru Centura Verde, Alex Găvan, care militează pentru conservarea pădurilor din jurul Bucureștiului, dar și pentru deschiderea lor către sport și recreere, afirmă că asigurarea conectivității viitoarelor piste de biciclete ale Bucureștiului cu Ilfov-ul este esențială. „Masterplan-ul Velo este încă un pas esențial și demult așteptat înspre a avea un oraș prietenos cu locuitorii săi și cu mediul, înspre a avea cu adevarat un oraș bun de trăit. (…) De asemenea, asigurarea conectivității cu Ilfov-ul este esențială, atât dintr-o perspectivă pragmatică, de facilitare a mobilității alternative a celor care vin zi de zi să lucreze în capitală, ca să beneficieze de o infrastructură relevantă care să îi încurajeze să lase mașina acasă, cât și din aceea a accesului pentru sport și recreere la viitoarea centură verde București-Ilfov”, spune el. În opinia sa, PMB trebuie să își asume implementarea sa cât mai curând, iar pistele să fie dezvoltate și la nivelul Ilfovului.