Planeta pierde echivalentul unui teren de fotbal de pădure virgină la fiecare 5 secunde

În 2022, planeta a pierdut o suprafață de pădure tropicală de mărimea Elveției sau a Olandei: marea majoritate a acestor ecosisteme vitale au fost distruse pentru agricultură și creșterea animalelor, potrivit unei analize a datelor din satelit publicate marți, scrie Le Figaro.

Acest lucru echivalează cu tăierea sau arderea unui teren de fotbal de copaci tropicali la fiecare cinci secunde, zi și noapte, anul trecut – o suprafață distrusă cu 10% mai mare decât în 2021, concluzionează World Resources Institute (WRI), cu sediul la Washington.

Platforma sa de monitorizare a defrișărilor prin satelit, Global Forest Watch (GFW), a înregistrat în 2022 distrugerea a peste 4,1 milioane de hectare de pădure tropicală primară, crucială pentru biodiversitatea planetei și pentru stocarea carbonului. Țara cea mai afectată este Brazilia, cu o suprafață distrusă care reprezintă 43% din pierderile globale, înaintea Republicii Democratice Congo (13%) și a Boliviei (9%).

Accelerare inexorabilă

„Pierdem unul dintre cele mai eficiente instrumente de combatere a schimbărilor climatice, de protejare a biodiversității și de susținere a sănătății și a mijloacelor de trai a milioane de oameni”, a comentat directorul GFW, Mikaela Weisse, în cadrul unei conferințe de presă.

Pădurile tropicale primare distruse în 2022 au eliberat 2,7 miliarde de tone de CO2, ceea ce echivalează cu emisiile anuale ale Indiei, cea mai populată țară din lume, potrivit WRI, care pilotează acest raport. Prin urmare, distrugerea pădurilor continuă să se accelereze inexorabil, în pofida angajamentelor asumate de principalii lideri mondiali la COP26, care a avut loc la Glasgow în 2021.

„De la începutul secolului, am asistat la o hemoragie a unora dintre cele mai importante sisteme ecoforestiere ale planetei, în pofida eforturilor depuse timp de ani de zile pentru a inversa tendința”, a declarat Weisse. La scară globală, doar vegetația și solurile au absorbit aproape 30% din emisiile de carbon din 1960, însă aceste emisii au crescut la jumătate.

90 de miliarde de tone de CO2

Aproximativ 1,6 miliarde de oameni, dintre care aproape jumătate sunt populații indigene, depind direct de resursele forestiere pentru a-și asigura traiul. În Brazilia, defrișările au continuat să se agraveze în timpul președinției lui Jair Bolsonaro (2019-2023), crescând cu încă 15% într-un singur an, potrivit raportului anual al GFW.

Sub conducerea lui Bolsonaro, administrația braziliană a închis ochii la defrișările ilegale, a slăbit drepturile indigenilor și a desființat politica de mediu a țării. Succesorul său, președintele Luiz Inacio Lula da Silva, învestit în ianuarie, s-a angajat să oprească distrugerea Amazonului brazilian până în 2030. Cu toate acestea, experții consideră că acesta va trebui să depășească o serie de provocări pentru a realiza acest lucru.

Oamenii de știință se tem că bazinul amazonian, care a fost grav afectat de schimbările climatice și de defrișări, va fi transformat în cele din urmă în savană. O tranziție care ar modifica profund tiparele meteorologice din America de Sud și din restul planetei. Aproximativ 90 de miliarde de tone de CO2 sunt stocate în copacii și solurile pădurii amazoniene, adică de două ori mai mult decât emisiile anuale la nivel global. „Oprirea și inversarea pierderii pădurilor este una dintre cele mai rentabile modalități de atenuare (a situației) pe care o avem în prezent”, a avertizat Frances Seymour, un expert al WRI.

Distrugere mai lentă în Indonezia

În Republica Democrată Congo, mai mult de jumătate de milion de hectare de pădure au fost distruse până în 2022, potrivit raportului. Acest lucru s-a datorat în principal agriculturii și producției de cărbune de lemn, care este vital pentru gospodării, dintre care 80% nu au electricitate.

Un acord de jumătate de miliard de dolari pentru protejarea pădurilor tropicale din Bazinul Congo a fost semnat de RDC în 2021. Dar acesta a fost subminat de o licitație recentă pentru licențe petroliere și blocuri de gaze lansată de autorități. Pe locul al treilea, Bolivia nu a reușit să reducă rata defrișărilor, care a crescut cu 32% față de 2021. „Cele mai multe pierderi au avut loc în zonele protejate, care acoperă ultimele petice de pădure primară rămase în țară”, se arată în raport.

Producția de cacao, extracția de aur și incendiile sunt principalele motive pentru acest lucru, potrivit cercetătorilor. În Indonezia, pe de altă parte, distrugerea pădurilor a încetinit pentru al cincilea an consecutiv. Arhipelagul, care este responsabil pentru 5% din pierderile de păduri la nivel mondial în 2021, a văzut cum extinderea suprafețelor sale tăiate s-a divizat de peste patru ori din 2016. Următoarele în top 10 în clasamentul din 2022 sunt Peru (3,9% din defrișările globale), Columbia (3,1%), Laos (2,3%), Camerun (1,9%), Papua Noua Guinee (1,8%) și Malaezia (1,7%).