Planul Bulgariei de a preda ortodoxia în școli naște controverse

Guvernul Bulgariei colaborează cu Biserica Ortodoxă la un plan de introducere a orelor de ortodoxie în școli, cu scopul de a face din copii „oameni buni” – însă criticii spun că sistemul educațional are probleme mult mai importante de rezolvat, arată un reportaj Sinopsis.

Într-o apariție televizată în martie, la postul public de televiziune din Bulgaria, ministrul educației, Krasimir Valchev, a fost întrebat despre planul său de a include ore de creștinism ortodox ca parte integrantă a curriculumului școlar, începând de anul viitor.

„Vom evidenția acest tip de educație printr-o oră despre virtuți și religie și, în colaborare cu Biserica Ortodoxă Bulgară, vom face din copii oameni mai buni”, a declarat Valchev, membru al partidului de centru-dreapta GERB, aflat la guvernare din ianuarie.

Este un scop ambițios, dar care a stârnit temeri în rândul unor bulgari în legătură cu viziunea pe care o astfel de educație ar putea să o promoveze.

Potrivit propunerii lui Valchev, orele de religie, cu accent pe creștinismul ortodox, ar deveni opționale la nivel național, necesitând recrutarea unui nou corp de profesori, cel mai probabil absolvenți ai seminariilor teologice.

El are sprijinul ferm al Patriarhului Bulgariei, Daniil, care s-a întâlnit cu Valchev în februarie; Daniil a declarat presei locale în martie că astfel de ore ar „proteja copiii de știrile false despre credință” și i-ar ține departe de „atitudinea comunistă, bolșevică, ateistă”.

În prezent, religia este o materie opțională în aproximativ 147 de școli care au ales independent să o includă, dintr-un total de aproximativ 2.000 din toată țara. Religia poate fi studiată sub două forme: Religie-Creștinism și Religie-Islam, iar predarea este reglementată de Ministerul Educației și Științei, Statul nu finanțează această disciplină în mod direct. Manualele trebuie cumpărate de părinți, iar profesorii întâmpină dificultăți în obținerea unei norme complete din cauza statutului opțional al orei de religie.

Această poziție nu este departe de cea a partidului GERB, care a adoptat politici de dreapta în perioada în care a fost la putere între 2017 și 2021, alături de defuncta formațiune de extremă dreapta Patrioții Uniți. De atunci, Bulgaria a avut șapte alegeri parlamentare; cea mai recentă – afectată de acuzații de fraudă – a dus la o alianță, în ianuarie, între GERB, Partidul Socialist Bulgar (BSP) pro-rus și naționalistul „Există un Astfel de Popor”.

GERB sprijină de mult dorința Bisericii Ortodoxe de a introduce mai multă educație religioasă în școli. Criticii, însă, pun la îndoială beneficiile acestui demers, precum și tendința de a echivala ortodoxia cu virtutea, în propunerea lui Valchev. Acesta a propus și note pentru disciplină, în linie cu viziunea sa de a promova „bunăvoința” alături de „conștiința națională și patriotismul”.

„Faptul că se discută dacă religia ar trebui predată în școli nu este, în sine, un lucru irelevant”, a spus Vassil Lozanov, profesor de filosofie la liceu în Sofia și realizator de podcasturi pe platforma de comunicare științifică Ratio.bg.

„Până la urmă, un procent mare dintre oameni sunt credincioși și există diverse concepții despre divinitate, în afara celor evidente din jurul nostru. Dar acel dialog are loc oricum la istorie, literatură și, mai ales, la filosofie.”

Ceea ce este îngrijorător, a spus Lozanov pentru BIRN, este că „programele școlare s-ar limita la creștinismul ortodox într-o perioadă de diversitate culturală și pluralism religios, inclusiv în rândul celor implicați în procesul educațional”.

„În al doilea rând, se face o paralelă incorectă între religie și virtuți, ca și cum Sfintele Scripturi ar fi singura sursă de valori morale.”

Ideea că orele de religie ar putea funcționa ca o „busolă morală” pentru copiii bulgari este „o noțiune retrogradă”, a spus Lozanov.

Moștenirea perioadei comuniste a lăsat o societate cu un nivel scăzut de cunoștințe religioase, ceea ce afectează interesul pentru această disciplină. Elevii preferă adesea alte materii opționale, cum ar fi limba engleză sau tehnologia informației, ceea ce reduce numărul celor care aleg să studieze religia. Nu există manuale pentru toate clasele, iar editurile evită publicarea acestora din cauza cererii reduse.

Situația precară a educației

Valchev nu a făcut această propunere din senin; ea face parte dintr-un curent conservator pronunțat din Bulgaria în ultimii ani, culminând cu o lege adoptată în august 2024 care interzice „propaganda” în școli privind „orientările sexuale netradiționale”. Legea a fost susținută de o alianță neașteptată de partide pro-ruse, naționaliste și aparent pro-UE; profesorii care s-au opus au fost denigrați și amenințați online.

Cu un an înainte, BSP a încercat fără succes să organizeze un referendum pe tema „ideologiei de gen” în școli, în timp ce opoziția de extremă dreapta, partidul Renașterea, nu a renunțat la un proiect de lege care ar eticheta entitățile finanțate din străinătate drept „agenți străini”, vizând, de exemplu, ONG-uri educaționale cu politici mai liberale.

Criticii propunerii lui Valchev spun că sistemul educațional bulgar are probleme mult mai presante.

Într-un raport publicat în iulie anul trecut, Camera Auditorilor a constatat că rezultatele la limba bulgară și matematică „se deteriorează cu fiecare etapă educațională succesivă”.

În raportul său pe anii 2023–2024, ONG-ul „Împreună în clasă” (Zaedno v chas), care a pregătit peste 700 de profesori tineri, a constatat că unul din cinci adolescenți nu merge la ore, iar mai mult de jumătate dintre elevii de liceu sunt analfabeți funcțional; doar 41% merg la învățământul superior.

În 2023, Bulgaria s-a clasat pe ultimul loc într-un indice al alfabetizării media în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.

Cu toate acestea, 57% dintre bulgari sunt în favoarea orelor de religie, potrivit unui sondaj realizat în martie de agenția Trend. Sprijinul este deosebit de puternic în rândul femeilor și al persoanelor în vârstă. Sondajele mai arată și sprijin pentru interzicerea telefoanelor inteligente în școli și pentru măsuri disciplinare mai stricte.

Citește articolul complet pe Sinopsis