Planul de imigrație al Suediei privind „legea turnătorului” stârnește îngrijorarea întregii societăți

Propunerea, care ar obliga lucrătorii din sectorul public să raporteze persoanele fără documente, este criticată ca fiind „complet inumană”, scrie The Guardian.

Medicii, asistenții sociali și bibliotecarii se numără printre cei care, în Suedia, au tras un semnal de alarmă cu privire la o propunere analizată de un comitet numit de guvern, care ar obliga lucrătorii din sectorul public să raporteze autorităților persoanele fără documente.

Propunerea – care a fost denumită de unii „legea turnătorului” – a fost una dintre numeroasele măsuri incluse într-un acord din 2022 încheiat între patru partide de dreapta din țară. Acordul a deschis calea pentru un guvern de coaliție format din trei partide de centru-dreapta, cu sprijin parlamentar din partea partidului de extremă-dreapta anti-imigrație Democrații Suediei (SD).

La aproape doi ani după ce SD, un partid al cărui manifest urmărește crearea unuia dintre cele mai ostile medii din Europa pentru non-europeni, a devenit al doilea partid ca mărime din Suedia, se lucrează la transformarea în lege a propunerii privind lucrătorii din sectorul public. Comitetul a fost însărcinat de guvern să prezinte propuneri cu privire la modul în care această propunere ar putea fi transpusă în legislație, cu planuri de a-și prezenta concluziile guvernului până la sfârșitul lunii noiembrie.

Deși se află în stadii incipiente, ideea, care ar putea determina ca până la un milion de lucrători, de la dentiști la profesori, să fie obligați să raporteze orice contact cu pacienți, studenți și autorități fără documente, s-a confruntat cu o opoziție generală din partea militanților pentru drepturile omului și a asociațiilor profesionale.

„Această propunere este complet inumană”, a declarat Michele LeVoy de la Platforma pentru Cooperare Internațională privind Migranții Fără Documente. Impactul ar putea fi de mare amploare, oamenii putând ezita să trimită copiii la școală și fiind mai reticenți în a accesa asistența medicală sau în a raporta infracțiunile comise împotriva lor.

„Oamenii vor fi, într-un fel, îngroziți. De ce ar vrea cineva să meargă undeva când știe că principalul lucru care se va întâmpla nu este că poate primi îngrijire, nu poate merge la școală, nu poate merge la bibliotecă – va fi pur și simplu predat”, a spus ea.

Asociațiile profesionale au declarat că propunerea ar putea eroda încrederea pe care s-au străduit să o construiască și, în schimb, ar alimenta rasismul și ar amplifica stigmatizarea.

LeVoy a descris măsurile ca făcând parte dintr-o tendință în creștere în întreaga Europă de a criminaliza solidaritatea cu persoanele fără documente. Guvernul finlandez are, de asemenea, în vedere extinderea obligațiilor de raportare a persoanelor fără documente, în timp ce în Germania, birourile de asistență socială s-au luptat timp de două decenii cu obligațiile de raportare.

Un alt exemplu îl constituie măsurile introduse în Regatul Unit de Theresa May în 2012, a declarat LeVoy, citând politicile privind „mediul ostil”, care au încercat să limiteze accesul la muncă, beneficii, conturi bancare, permise de conducere și alte servicii esențiale pentru cei care nu au putut dovedi că au dreptul legal de a locui în Marea Britanie.

Ulterior, s-a dovedit că mulți dintre cei care se aflau legal în Regatul Unit nu își puteau dovedi statutul și că Ministerul de Interne clasifica frecvent în mod eronat rezidenții legali drept infractori în materie de imigrație, ceea ce a determinat Oficiul Național de Audit să concluzioneze în 2018 că politicile privind mediul ostil nu ofereau contribuabililor un bun raport calitate-preț.

Dacă propunerea suedeză ar deveni lege, Suedia ar putea ajunge să se confrunte cu consecințe similare, a declarat LeVoy. „Peste tot unde au fost aplicate obligațiile de a denunța persoanele fără documente, rezultatul a fost mai multă discriminare, suferință și frică.”

Jacob Lind, cercetător postdoctoral în domeniul migrației internaționale la Universitatea Malmö, a declarat că propunerea suedeză va avea probabil un impact redus în ceea ce privește reducerea numărului de persoane fără acte în țară.

„O mulțime de oameni nu vor pleca”, a spus el. „Nu vor face decât să ajungă într-o mizerie și mai mare. Se va ajunge la efectul opus: societatea va avea și mai puține contacte cu oamenii care se află în această situație, ceea ce le va spori vulnerabilitatea și îi va face și mai exploatabili.”

Acesta este un punct de vedere care ar putea explica opoziția largă față de plan; până în decembrie 2023, peste 150 de regiuni, municipalități, sindicate și alte grupuri ale societății civile din Suedia se pronunțaseră împotriva ideii. „Există o alianță unică în acest moment în jurul acestei probleme și a devenit o problemă-cheie”, a declarat Lind.