Planul gigantic al UE pentru relansare economică: tensiuni între Germania și Parlamentul European pe tema statului de drept

Germania acuză Parlamentul European că tergiversează aprobarea planului financiar fără precedent propus de liderii UE, în valoare de 1.800 de miliarde de euro, pentru relansarea economiei europene. Ambasadorul german pe lângă UE susține că eurodeputații întârzie aprobarea pachetului financiar pentru că vor să condiționeze fondurile europene de respectarea statului de drept.

”Fără un acord rapid între Consiliul UE și Parlament pentru cadrul bugetar există riscul de a întârzia planul de relansare. Sunt foarte îngrijorat să vă progresul extrem de lent. Trebuie să accelerăm negocierile, Consiliul UE propune europarlamentarilor să lucrăm și în week-end-uri”, a declarat ambasadorul Michael Clauss pentru Le Figaro.

Armin Wisdorff, purtător de cuvânt al Parlamentului European, aruncă însă vina pe statele membre reunite în Consiliul UE, arătând că acestea nu au ținut cont la stabilirea pachetului financiar de condițiile stabilite de eurodeputați încă din 2019.

Miza este condiționarea fondurilor europene de statul de drept, cerută insistent de Parlamentul European și care ar pune mari probleme Poloniei și Ungariei – ambele state având declanșate proceduri punitive în acest sens. Acordul la care au ajuns în luna iulie șefii de stat de și guvern ai statelor membre prevede o asemenea condiționare, dar formularea din acordul politic e extrem de vagă, iar Parlamentul European cere o formulare mult mai dură.

De altfel, Germania nu e singura care pune presiune pe Parlamentul European. Polonia s-a alăturat Ungariei în a ameninţa cu blocarea bugetului UE de 1.8 trilioane de euro şi a pachetului de redresare economică post-COVID din cauza temerilor privind condiţionarea accesului la fonduri europene de respectarea statului de drept.

După summitul UE din iulie, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat că a reuşit să asigure măsuri sigure de protecţie a statului de drept. În discursul ei de săptămâna trecută asupra stării UE, preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a vorbit şi ea despre legătura strânsă dintre fondurile UE şi statul de drept, dar accentul a fost pus asupra prevenirii fraudelor, corupţiei şi conflictelor de interese, şi mai puţin pe blocarea banilor pentru ţările care încalcă principiile generale ale UE.

O confuzie în acest sens a apărut imediat după anunţarea măsurii în iulie. Deşi Declaraţia Consiliului European adoptată la finalul reuniunii vorbea clar despre condiţionarea fondurilor de respectarea statului de drept, premierii Ungariei şi Poloniei au susţinut contrariul în declaraţiile lor publice.

„Cifrele sunt importante, bineînțeles, dar noi suntem națiuni mândre. Mândria este la fel de importantă, sau chiar mai importantă”, a declarat Viktor Orban, premierul Ungariei. Orban a declarat că „nu este acceptabil ca cineva, în special cei care au moștenit statul de drept, să ne critice pe noi, luptătorii pentru libertate, care am venit din comunism”.

Context. Șefii de stat și de guvern din UE au bătut palma în luna iulie, după patru zile de negocieri dure, asupra pachetului financiar destinat ieșirii din criza provocată de pandemia de covid-19. Pachetul e format din două părți distincte, potrivit Concluziilor finale ale summitului:

• Bugetul multianual normal al UE pentru șapte ani – total 1.074 miliarde euro (1,07 trilioane euro)
• Next Generation EU – Fondul special de relansare economică, realizat în urma împrumuturilor comune în numele UE pentru prima oară în istorie, în valoare de 750 de miliarde de euro. NGEU va fi împărțit astfel statelor membre: 390 de miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabil și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi

De remarcat că în textul final al Declarației Consiliului European apare și condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Mecanismul e următorul: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, care vor trebui adoptate de Consiliul UE (statele membre) cu majoritate calificată (ceea ce înseamnă că trebuie aprobată de 15 dintre cele 27 de state membre, care să aibă minimum 65% din totalul populației UE). Apoi, în textul final apare și mențiunea ”Consiliul European va reveni rapid asupra chestiunii respective”.

Foto: Sediul Parlamentului European din Bruxelles / Sursa: pixabay.com