Planul grecesc cu privire la cerealele ucrainene: de ce se implică Atena

Disponibilitatea Greciei de a contribui ca rută alternativă pentru transportul cerealelor ucrainene prin intermediul porturilor de pe teritoriul ei, în special Alexandroupoli şi Salonic – disponibilitate comunicată luni Kievului de către ministrul grec de externe, Giorgos Gerapetritis, reflectă un plan mai amplu pe care Atena l-a discutat deja cu partenerii săi din Uniunea Europeană şi din afara acesteia, transmite publicația elenă Kathimerini, citată de Rador Radio România.

După cum se știe, în momentul de față acordul pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră este „înghețat”, ceea ce a dus la un imens joc diplomatic, de culise, pentru găsirea de alternative. Acordul precedent prevedea pentru Turcia un rol de mediere și o pondere deosebit de importantă.

Atena a avut discuții la Bruxelles cu partenerii din UE, cu Comisia Europeană, dar și cu alţi factori, cum ar fi oficiali de la Londra care joacă un rol foarte important în luarea deciziilor cu privire la Ucraina şi a ajuns să elaboreze o propunere care include utilizarea celor două porturi principale din nordul Greciei, Salonic și Alexandroupoli.

Pe baza acestui plan, cerealele vor fi transportate pe calea ferată din Ucraina prin România și Bulgaria, iar de acolo către cele două porturi Salonic și Alexandroupolis. Este evident că flota deținută de Grecia va juca un rol important, așa cum s-a întâmplat deja în cazuri similare, inclusiv în Marea Neagră.

Cele două porturi Salonic și Alexandroupolis au capacitatea de a primi navele necesare pentru această activitate. Există însă probleme legate de capacitatea rețelei feroviare din nordul Greciei. De aceea posibilitatea alegerii rutei prin Marea Egee poate acționa ca un stimulent suplimentar pentru accelerarea lucrărilor de infrastructură, în special pe ruta Alexandroupoli – Ormenio spre Bulgaria.

De notat că surse diplomatice au precizat că ministrul Gerapetritis a evidențiat disponibilitatea Greciei de a contribui la găsirea unei soluții cu folosirea portului Alexandroupolis, în timp ce a subliniat „consecințele uriașe cu efect de propagare” pe care le va avea colapsul acordului cu Rusia cu privire la cereale pentru aprovizionarea Sudului global. Poziția Greciei a fost comunicată de Gerapetritis în cadrul Consiliului Afaceri Externe al UE, care s-a reunit luni la Kiev pentru a transmite un mesaj de solidaritate și de continuare a sprijinului pentru Ucraina, în condiţiile în care războiul persistă de mai bine de 19 luni.

Baltica și Adriatica

Ruta alternativă propusă de Grecia trebuie să concureze la nivelul UE cu încă alte doua rute. Prima este cea prin Marea Baltică. În acest caz, Polonia și Lituania s-au aliat cu scopul de a folosi porturile celor două țări pentru a exporta cerealele ucrainene – Varșovia impune ritmul, iar Vilnius o secondează. La urma urmei, geografia favorizează porturile poloneze și mai puțin portul lituanian Klaipėda. În orice caz, Varșovia și Vilnius se prezintă ca o soluţie comună.

A treia soluție este cea a Mării Adriatice și a porturilor Croației, în principal cel de la Rijeka din vestul țării. Traseul – tot pe calea ferată – începe în Ucraina și trece prin Ungaria și Slovacia pentru a ajunge în portul croat de pe Coasta Dalmației. Și în acest caz, evident, treaba transportului final al cerealelor este realizată de nave. E inutil însă de precizat că în oricare dintre soluții (Marea Neagră, Marea Egee, Marea Baltică sau Marea Adriatică) capacitatea și expertiza flotei deținute de Grecia asigură participarea acesteia la faza finală a transportului.

În orice caz, este în desfăşurare un joc diplomatic complex și dur, care va continua cu intensitate în perioada următoare. Un aspect interesant al acestui joc de culise este canalul de comunicare foarte funcțional dintre Atena și Londra pe tema cerealelor. (Traducerea: Carolina Ciulu)