Plecarea migranților ucraineni ar putea crea probleme unor economii est europene

Ţările din Europa de Est, care se confruntă cu numeroase ameninţări economice alimentate de războiul din regiune, ar putea să se confrunte cu noi presiuni dacă va fi încheiată pacea în Ucraina, iar exodul de muncitori ucraineni ar provoca o criză pe piaţa muncii care ar alimenta inflaţia, arată o analiză Reuters, citată de Agerpres.

Statele din CEE găzduiesc o mare parte din cei peste 4,3 milioane de ucraineni care au fugit în UE, după debutul invaziei ruseşti, şi au ocupat locuri de muncă pe fondul unui nivel extrem de scăzut al ratei şomajului. Posibila lor întoarcere în Ucraina, după încheierea unui acord de pace, ar fi o problemă în ceea ce altfel ar reprezenta o veste bună pentru regiune.

„Demografia este un risc, şi acest risc ar fi agravat de o soluţionare a războiului din Ucraina, pentru că unii dintre ucraineni se vor întoarce acasă”, a spus Charlotte Ruhe, director pentru Europa Centrală şi de Sud-Est la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), la forumul Invisso de la Viena.

Analiştii băncii Raiffeisen Bank International estimează că anul trecut creşterea economică în CEE a fost de 2,2%, mult mai mare decât avansul de 0,8% prognozat pentru zona euro.

Muncitorii ucraineni, care au dobândit dreptul de a trăi şi munci în Europa în urma unei directive din luna martie 2022, au contribuit la acest dinamism, ajutând economiile din regiune, care se bazează pe sectorul manufacturier şi exporturi, să crească rapid. Din cele 4,3 milioane de persoane care au fugit din Ucraina spre UE până în luna decembrie 2023, aproximativ 22% sunt în Polonia şi aproape 9% în Cehia, arată datele Eurostat.

„În multe ţări, o parte din succesul economic are legătură cu ucrainenii care s-au mutat acolo în ultimii doi ani”, a spus Christian Petter, director pentru Austria şi CEE la J. Safra Sarasin, cu ocazia summitului de la Viena. „Acum, când există speranţa că războiul se va termina, există o şansă importantă ca aceşti oameni să revină în Ucraina, ceea ce ar lăsa o gaură pe pieţele muncii din Praga, Bratislava, Varşovia şi înlocuirea lor va fi o provocare”, a adăugat Christian Petter.

Regiunea CEE se confruntă şi cu alte probleme mai importante. În multe ţări din regiune, creşterea economică s-a concentrat pe sectorul manufacturier şi pe exporturi, inclusiv de componente auto, graţie costurile relativ accesibile cu mâna de lucru. Potenţialele războaie comerciale, declanşate de promisiunile lui Trump de majorare a tarifelor vamale, complică acest model de creştere în contextul în care datoria guvernamentală rămâne una ridicată.

Analiştii băncii austriece Erste Group estimează că raportul datorie-PIB ar putea să continue să crească în Polonia, România şi Slovacia. În Polonia, deficitul a urcat la 5% din PIB anul trecut, alimentat de cheltuielile cu apărare, peste ţinta de 3% a UE.

Mai puţini muncitori ar însemna o presiune şi mai mare asupra economiei. În luna noiembrie a anului trecut, Banca Naţională a Poloniei a publicat rezultatele unui sondaj efectuat în rândul migranţilor ucraineni, care a arătat că deşi doar 2% dintre refugiaţi vor să se întoarcă în Ucraina în următorul an, cifra ar ajunge la 59% dacă războiul s-ar încheia. Aceasta în condiţiile în care rata şomajului în Polonia este deja la un minim istoric, ceea ce a dus creşterea salariilor la 10% anul trecut.

Guvernul ceh a avertizat că o iminentă criză a mâinii de lucru ameninţă economia, o tendinţă care există şi în alte ţări din regiune. Creşterea salariilor şi a inflaţiei face mai dificilă reducerea dobânzilor de către băncile centrale, iar inflaţia persistentă şi aprecierea dolarului american a creat deja obstacole în calea actualului ciclu de reducere a dobânzilor în Europa de Est.

Directorul de cercetare de la Raiffeisen Bank International, Gunter Deuber, spune că o încetinire a inflaţiei nu este o certitudine, fiind posibil ca inflaţia să stagneze în Ungaria şi România, şi să crească în ţări precum Cehia. „Asta înseamnă că nu ne aşteptăm la reduceri mari de dobândă în perioada următoare în regiunea noastră”, a spus Gunter Deuber.

Cu toate acestea, Deuber este sceptic că muncitorii ucraineni care şi-au făcut un rost în noile lor ţări vor pleca, în special având în vedere incertitudinile care planează asupra unui posibil acord de pace.

La rândul său, Charlotte Ruhe a subliniat că firmele ar putea utiliza plecarea muncitorilor ucraineni ca o oportunitate pentru a investi în soluţii de inginerie care să le permită să facă economii cu mâna de lucru.

De asemenea, bancherii şi investitorii estimează că reconstrucţia Ucrainei după război ar putea fi un boom pentru ţările vecine, în special pentru Polonia.

Pe de altă parte, revenirea lui Trump la Casa Albă, precum şi aprecierea dolarului, ameninţarea tarifelor şi incertitudinea asociată, creează un mix mult mai provocator pentru decidenţii din CEE.