PNL a depus o inițiativă de abrogare a recursului compensatoriu, legea adoptată de PSD-ALDE-UDMR care a permis eliberarea mai devreme din închisori a infractorilor: Fenomenul infracțional e scăpat de sub control

Liberalii au înregistrat joi la Parlament o inițiativă de abrogare a legii privind recursul compensatoriu (legea 169/2017), act normativ adoptat în 2017 de majoritatea PSD-ALDE-UDMR și care, într-un an de zile, a permis eliberarea mai devreme din închisori a peste 14.000 de infractori.

Inițiativa îi aparține liberalului Ioan Cupșa, singurul deputat PNL care a votat legea recursului compensatoriu în forma propusă de PSD-ALDE-UDMR, și a fost co-semnată de alți nouă parlamentari liberali.

• ”Legea nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, se abrogă”, prevede articolul I al inițiativei legislative.

”Fenomenul infracțional în România – care cuprinde actele de corupție, marea infracționalitate și mica infracționalitate – din păcate este scăpat de sub control (…) Așa cum se poate constata, recidiva este la cote alarmante în România, fie că vorbim de recidiva propriu-zisă, fie de recidiva comună, adică antecedența penală. Dacă recidiva propriu-zisă se întâlnește în rândul condamnaților în proporție de aproximativ 40%, probabil cea mai mare rată din UE, antecedența penală – recidiva improprie – ajunge la cote care depășesc 60%. Acestea sunt date care dovedesc că unul dintre scopurile pedepsei nu este realizat în România, și anume cel privitor la reintegrarea socială și evitarea recidivei de către persoanele condamnate penal”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Autorii legii mai subliniază că scopul acesteia este de a limita perturbările sociale provocate de recursul compensatoriu și de a modifica Codul penal pentru a spori încrederea populației în funcția de prevenție a pedepsei, care se realizează prin descurajarea condamnatului, care suportă efectul de constrângere a executării pedepsei penale.

”Urmărim ca pedeapsa să-și atingă scopul de descurajare la săvârșirea unor fapte grave antisociale, a faptelor cu violență”, mai explică inițiatorii.

O inițiativă similară a fost înregistrată la Parlament pe 14 ianuarie de către 27 de deputați și 12 senatori USR, aceștia motivând că actul normativ a permis eliberarea din închisori a mii de infractori periculoși, fără niciun filtru judiciar, mulții dintre cei condamnați pentru crimă și viol recidivând între timp, ceea ce a stârnit indignare publică.

Inițiativa USR prevede abrogarea articolului 55 indice 1 din legea 254/2013 privind executarea pedepselor, adică acele prevederi introduse în lege de majoritatea PSD-ALDE-UDMR și care au modificat radical proiectul Guvernului privind măsurile compensatorii acordate condamnaților la închisoare pentru condiții necorespunzătoare. Articolul respectiv a permis eliberarea înainte de termen din penitenciare a peste 14.000 de infractori, inclusiv criminali și violatori.

Principalele prevederi ale articolului 55 indice 1 (practic legea 169/2017 privind recursul compensatoriu): 

• Compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare:
  • (1) La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.
  • (2) În sensul prezentului articol, se consideră condiții necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene.
  • (3) În sensul prezentului articol, se consideră executare a pedepsei încondiții necorespunzătoarecazarea în oricare dintre situațiile următoare:
    • a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză;
    • b) lipsa accesului la activități în aer liber;
    • c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
    • d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
    • e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă;
    • f) existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

Tot pe 14 ianuarie, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a anunțat că numărul infractorilor eliberați din închisori în baza legii recursului compensatoriu se ridică la 14.402, mai mult de 700 dintre aceștia întorcându-se deja după gratii

”Din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017 (privind recursul compensatoriu – n. red.), un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiționată de către instanţele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei. De asemenea, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, un număr de 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu”, precizează ANP într-un comunicat de presă.

• Citește și: Cum au scos PSD, ALDE și UDMR infractorii din pușcării prin modificarea în Parlament a legii recursului compensatoriu: Au redefinit condițiile necorespunzătoare și au introdus ca motive de eliberare mai rapidă igrasia sau lipsa temperaturii adecvate

Foto: Deputatul PNL Ioan Cupșa