PNRR și resursele naturale – motive pentru companiile grecești care investesc în România / Pompierii români, apreciați de cetățenii greci și de presă pentru ”eficiență și înalt profesionalism” – interviu cu ministrul adjunct al afacerilor externe al Greciei, Konstantinos Fragkogiannis

România e atractivă pentru antreprenorii din Grecia pentru că are un regim deschis de investiții, e membră UE și NATO, e finanțată din PNRR și are ”resurse naturale abundente”, a spus într-un interviu pentru G4Media ministrul adjunct al afacerilor externe al Greciei, Konstantinos Fragkogiannis.

Fragkogiannis (65 de ani) este ministru adjunct din 2019. El a contribuit la reformele și legislația referitoare la restructurarea ministerului pe probleme de diplomație economică și la restructurarea completă a Enterprise Greece (Agenția Greacă pentru Comerț și Investiții) și Export Credit Greece. El a lucrat peste 30 de ani în sectorul privat, unde a ocupat funcții de conducere în companii precum Emporiki Bank, Interbank, Delta, Vasilakis Group, Ant1, Viohalco Group, Vivartia și grupul Chipita.

• Citește mai jos interviul pe larg:

Rep: Care sunt perspectivele cooperării economice dintre Grecia și România, în special în contextul proiectelor de infrastructură energetică din Balcani?
Konstantinos Fragkogiannis: Grecia și România s-au bucurat de legături economice și culturale puternice de-a lungul anilor. România este un exemplu viu de extindere de succes a afacerilor grecești, combinând o valoare mare și în continuă creștere a exporturilor grecești, o prezență semnificativă a capitalului grecesc investit și un număr mare de companii active. Suntem bucuroși să constatăm că o Cameră de Comerț Bilaterală Româno-Greacă și o Asociație a Investitorilor Străini au o prezență activă în România, cu multe companii grecești ca membri.

În ceea ce privește conexiunile economice, comerțul bilateral dintre Grecia și România a depășit 2,7 miliarde de euro în 2023 și are în continuare un potențial semnificativ de creștere suplimentară. Exporturile grecești către România au crescut în mod constant în ultimul deceniu, România situându-se în mod constant printre primele 10 destinații pentru exporturile grecești în ultimii patru ani. Este demn de remarcat faptul că, în 2013, exporturile noastre către România erau de aproximativ 620 de milioane EUR, în 2019 au depășit 1 miliard EUR, iar în 2023 au ajuns la 1,8 miliarde EUR.

Companiile grecești au investit un total de 2,44 miliarde EUR în România, sprijinind și contribuind substanțial la dezvoltarea economică a țării. Aceste companii sunt implicate în principal în energie, comerț, telecomunicații, infrastructură, materiale de construcții, imobiliare, produse alimentare și băuturi și sectorul bancar.

În special în sectorul energetic, oportunitățile de investiții prezintă un potențial semnificativ, în special în domeniile energiei regenerabile, infrastructurii energetice și tehnologiilor verzi:

Proiecte de energie regenerabilă: Grecia, cu sectorul său avansat al energiei regenerabile, se concentrează pe creșterea capacităților sale în domeniul energiei solare, eoliene și al altor tehnologii regenerabile în evoluție. Colaborarea poate îmbunătăți punerea în aplicare a proiectelor prin partajarea expertizei și a investițiilor.
Infrastructura energetică: Companiile grecești cu experiență în proiecte de infrastructură la scară largă ar putea contribui la extinderea conectivității la rețea și la îmbunătățirea soluțiilor de stocare a energiei.
Tranziția ecologică și decarbonizarea: Grecia s-a angajat să atingă obiectivele tranziției ecologice și eforturile de decarbonizare. Întreprinderile comune în proiecte axate pe durabilitate și protecția mediului ar putea beneficia de tehnologiile și cadrele de reglementare comune.
Parteneriate și joint venture: Istoria colaborărilor internaționale de succes în sectorul energetic stabilește un precedent pentru potențialele investiții grecești. Aceste parteneriate ar putea implica întreprinderi comune în dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă, modernizarea instalațiilor energetice existente și inovarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic.

În acest context, merită evidențiate următoarele:

În 2023, Grecia a avansat pe locul 5 în topul principalelor țări investitoare în România, urcând de pe locul 8 în 2022, deoarece Grupul DEH (Public Power Corporation) a achiziționat Enel România pentru 1,26 miliarde EUR. Ulterior, PPC a anunțat semnarea unui „Acord-cadru de cooperare ” (CFA) cu Metlen/MYTILINEOS Energy & Metals pentru dezvoltarea și construirea unui portofoliu de proiecte fotovoltaice cu o capacitate totală de până la 516 MW în România.

În luna august a anului trecut, DEH Renewables a anunțat o nouă achiziție în România, mai exact finalizarea unui acord pentru achiziționarea a 629 MW de centrale de energie regenerabilă în exploatare și aproximativ 145 MW în curs de dezvoltare de la Evryo Group, o filială a grupului multinațional Macquarie Asset Management. Odată cu aceste evoluții, se anticipează că portofoliul Grupului DEH în funcțiune în România se va dubla, iar capacitatea totală instalată a Grupului DEH va ajunge la 5,3 GW.

Rep: De ce sunt interesate de piața românească marile companii grecești din sectoarele energetic, de infrastructură și bancar?
Konstantinos Fragkogiannis: Toate tipurile de investiții străine sunt binevenite în România, care menține un regim deschis de investiții. Poziția strategică a României, apartenența la Uniunea Europeană (UE) și la NATO, finanțarea prin intermediul Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR), forța de muncă relativ bine educată, salariile competitive și resursele naturale abundente fac din România o locație de dorit pentru firmele care doresc să acceseze piețele din Europa, Caucaz și Orientul Apropiat.

Toate aceste evoluții de pe piața românească oferă un mediu de investiții provocator pentru antreprenorii greci, care iau în considerare, de asemenea, proximitatea pieței românești, dorința de a se extinde în străinătate și prezența de succes deja îndelungată pe piață pentru numeroase companii grecești.

Rep: Ce alte domenii sunt luate în calcul de companii grecești pentru investiții private în România?
Konstantinos Fragkogiannis: Este important de menționat că există peste 8.600 de societăți românești cu participare de capital elen, iar acest număr crește anual cu aproximativ 150-200 de societăți. Un document recent al Biroului Economic și Comercial al Ambasadei Greciei la București, bazat pe datele Registrului Comerțului Român, arată că aproximativ 2.000 dintre aceste companii sunt active și au depus un bilanț pentru 2022.

Cifra lor de afaceri cumulată se ridică la 5,8 miliarde de euro și angajează peste 20.000 de persoane. Datele arată, de asemenea, că există peste 200 de întreprinderi cu o cifră de afaceri cuprinsă între 1 milion de euro și peste 50 de milioane de euro.

Acest lucru prezintă oportunități semnificative pentru extinderea relațiilor economice și comerciale, în special în sectoarele alimentelor și băuturilor, construcțiilor, energiei și transporturilor, producției agricole, farmaceutic, științei medicale și tehnologiei, precum și participarea companiilor grecești la licitațiile de achiziții publice și la proiectele din cadrul Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR).

Rep: Ce rol credeți ar putea juca Grecia și România în consolidarea securității în regiunea Mării Negre, având în vedere invazia ilegală a Rusiei în Ucraina?
Konstantinos Fragkogiannis: Războiul continuu din Ucraina, cu atacuri ale Rusiei asupra portului Odessa și a altor porturi ucrainene de la Marea Neagră și Dunăre, sporește riscurile de securitate pentru regiune. Grecia și România, în calitate de aliați NATO, joacă un rol semnificativ în securizarea flancului estic al Alianței și a Mării Negre. Două inițiative importante includ semnarea scrisorilor de intenție de către miniștrii apărării din Grecia, România și Bulgaria în contextul NATO. Aceste inițiative vizează extinderea sistemului de conducte NATO pe flancul estic al Alianței și crearea unui coridor de mobilitate militară. Ambele inițiative sunt menite să sporească securitatea și reziliența flancului estic prin îmbunătățirea rețelei energetice și de transport dintre cele trei țări.

Portul grec Alexandroupolis servește drept nod crucial pentru trimiterea de ajutoare aliate din Marea Egee către frontul militar ucrainean, trecând prin România. În plus, Grecia este pregătită să colaboreze cu România pentru a stabili și îmbunătăți mai multe benzi de solidaritate UE-Ucraina. Aceste coridoare au oferit în mod eficient rute alternative fiabile pentru exporturile ucrainene, contribuind la reducerea insecurității alimentare globale și la perturbarea lanțurilor de aprovizionare globale. În acest sens, porturile grecești din nordul Greciei (Alexandroupolis, Salonic) servesc drept porți importante pentru livrările și mărfurile către și din Ucraina. Grecia, Bulgaria și România colaborează, de asemenea, la consolidarea conexiunilor lor rutiere și feroviare, ceea ce va facilita nu numai turismul și comerțul, ci și mobilitatea militară.

În plus, regiunea face progrese în ceea ce privește îmbunătățirea securității sale energetice, care este esențială pentru reziliența și securitatea generală a societăților noastre. Grecia și România sunt actori-cheie în stabilirea noului coridor energetic de la sud la nord. Planul nostru bilateral de acțiune comună, pe care sperăm să îl finalizăm în curând, va constitui baza pentru o cooperare și o coordonare și mai strânsă, în special în sectorul energetic. De asemenea, doresc să menționez recenta scrisoare comună a miniștrilor energiei din Grecia, România și Bulgaria (Skilakakis, Burduja și Malinov) către comisarul european Simson. Scrisoarea subliniază importanța securității energetice, a prețurilor stabile la energie și a disponibilității țărilor noastre de a spori conectivitatea energetică în Europa de Sud-Est.

Rep: Grecia e principala destinație turistică pentru români. Ce oportunități de cooperare există în acest domeniu?
Konstantinos Fragkogiannis: Grecia și România împărtășesc legături istorice și culturale profunde, care se reflectă în diverse forme de cooperare, inclusiv în turism. În ultimul deceniu, Grecia a fost în mod constant una dintre destinațiile internaționale de top pentru turiștii români, datorită proximității, serviciilor de înaltă calitate, accesibilității și atractivității sale culturale. Destinații populare precum Thassos, Halkidiki, Corfu, Creta, Atena și Salonic au atras un număr semnificativ de vizitatori români, cu peste 1,4 milioane înregistrați în 2023 conform datelor oficiale.

În schimb, turiștii greci au arătat un interes crescut pentru orașele istorice românești precum Sibiu, Constanța și Brașov, precum și pentru frumusețea naturală a Munților Carpați.

Cooperarea dintre agențiile de turism și hotelierii din cele două țări este exemplară și promițătoare pentru dezvoltarea în continuare a diferitelor aspecte ale turismului, inclusiv turismul religios, artistic, culinar, cultural, de iahturi, medical și de conferințe.

Punctele-cheie importante includ:
– Stabilirea unui cadru stabil de cooperare prin semnarea de protocoale bilaterale de cooperare între Camerele din Grecia și România.
Exemplele includ Memorandumul de înțelegere (MOU) dintre Camera de Comerț și Industrie din Atena și Camera de Comerț și Industrie din București și Prahova, precum și MOU dintre Camera de Comerț și Industrie din Salonic și Camera din Constanța.
– Organizarea de misiuni de afaceri, cum ar fi cea organizată la București în iunie 2023 și participarea la expoziții internaționale atât în Grecia, cât și în România.

Rep: Grecia a sprijinit România pentru intrarea în Schengen. Ce mai trebuie făcut pentru atingerea acestui obiectiv?
Konstantinos Fragkogiannis: De la început, Grecia a sprijinit activ aderarea deplină a României, precum și a Bulgariei, la spațiul Schengen. Acest sprijin nu este doar o chestiune de principiu, ci și pentru că noi credem cu tărie că va spori și mai mult rezistența Schengen. Am salutat cu entuziasm decizia luată în decembrie anul trecut de a ridica controalele la frontierele interne aeriene și maritime.

Grecia este perfect conștientă de eforturile consecvente și diligente întreprinse de autoritățile române în această privință. Rămânem încrezători că aceste eforturi vor conduce în curând la aderarea deplină a României la spațiul Schengen, ceea ce va consolida fără îndoială frontierele externe ale Uniunii și va spori nivelul său de securitate.

La nivel bilateral, se așteaptă ca circulația neîngrădită a mărfurilor , în special, să aibă un impact pozitiv asupra relațiilor comerciale în beneficiul nostru reciproc.

Rep: Având în vedere provocările climatice, cum ar putea colabora și mai bine Grecia și România pentru a preveni și gestiona dezastre naturale precum incendii și inundații?
Konstantinos Fragkogiannis: Din cauza schimbării condițiilor climatice și a calamităților naturale inevitabile, dezastrele naturale precum incendiile de vegetație și inundațiile țin adesea prima pagină a ziarelor. Grecia și România mențin o cooperare strânsă în domeniul protecției civile pentru a face față mai bine acestor adversități. În timpul vizitei prim-ministrului grec în România, în februarie 2022, a fost semnat un memorandum de înțelegere privind protecția civilă între cele două țări pentru a consolida cooperarea bilaterală în caz de dezastre naturale. Cooperarea bilaterală în această privință este puternică și reciproc avantajoasă. Așteptăm cu nerăbdare finalizarea Planului nostru bilateral de acțiune comună, care va spori și mai mult cooperarea noastră în acest domeniu.

Felicit România pentru Departamentul său de Protecție Civilă foarte capabil, cu care Ministerul grec al Schimbărilor Climatice și Protecției Civile menține relații excelente. Pompierii români și-au ajutat colegii greci de mai multe ori în ultimii ani să stingă incendii devastatoare. Înaltul lor profesionalism și eficiența sunt apreciate pe scară largă atât de cetățenii greci, cât și de mass-media.

Grecia apreciază în mod sincer contingentul de pompieri români care au acordat asistență la incendiile devastatoare din Grecia în această vară, demonstrând un adevărat spirit de solidaritate europeană. Poporul și guvernul elen sunt, de asemenea, recunoscătoare pentru oferta imediată a României de ajutor suplimentar în timpul recentelor incendii devastatoare de vegetație din apropierea Atenei în luna august și din apropierea orașului Korinth la începutul acestei luni.

Rep: Cum cooperează Grecia și România în contextul NATO și al provocărilor regionale legate de securitate și migrație?
Konstantinos Fragkogiannis: Grecia apreciază foarte mult cooperarea noastră puternică în cadrul NATO. Țările noastre colaborează strâns în cadrul NATO și al altor organizații regionale pentru a spori securitatea în zonă. Personalul militar grec și român participă în mod regulat la exerciții comune, iar oficialii noștri militari au schimburi productive.

Provocările de securitate reprezentate de invazia Rusiei în Ucraina, de instabilitatea din Orientul Mijlociu și de noile riscuri neconvenționale de securitate fac esențială consolidarea cooperării noastre bilaterale și multilaterale în domeniul securității. Trebuie să sporim gradul de pregătire și capacitatea de reacție a NATO la provocările de securitate atât din est, cât și din sud, inclusiv la noile amenințări din partea actorilor nestatali. Este esențial să valorificăm capacitățile strategice ale aliaților, având în vedere situația actuală de securitate.

În ceea ce privește imigrația ilegală, soluțiile eficiente necesită o colaborare mai largă. România și Grecia, în calitate de țări de la frontiera externă a UE, împărtășesc opinii similare cu privire la problemele legate de migrație. Trebuie să consolidăm relațiile UE cu țările terțe în ceea ce privește gestionarea migrației prin crearea de parteneriate în domeniul migrației cu țările de origine și de tranzit. În plus, menținerea unei supravegheri eficiente a frontierelor este esențială. Grecia se confruntă cu presiuni semnificative la frontierele sale terestre și maritime și se bazează pe solidaritatea României și a altor parteneri din UE, precum și pe partajarea echitabilă a responsabilităților. Amenințarea hibridă continuă a „instrumentalizării migranților”, așa cum s-a văzut la frontierele greco-turce în februarie-martie 2020 și la frontierele UE-Belarus în 2021, necesită soluții coordonate ale UE.

Rep: Cum vedeți viitorul Balcanilor de Vest în cadrul Uniunii Europene și ce rol ar putea juca România și Grecia în facilitarea integrării statelor candidate din regiune?
Konstantinos Fragkogiannis: Balcanii de Vest sunt o parte integrantă a familiei noastre europene. UE ar fi mai puternică și mai bogată odată cu aderarea lor. Prin avansarea punerii în aplicare a reformelor economice și politice, partenerii noștri consolidează competitivitatea și reziliența economiilor lor și îmbunătățesc bunăstarea cetățenilor lor. Se speră că acest lucru va inversa tendințele demografice negative și va crea societăți prospere care coexistă în armonie, lăsând în urmă tensiunile etnice și instabilitatea.

Astăzi, la mai bine de douăzeci de ani de la Agenda de la Salonic din 2003, există cu siguranță progrese, dar și un sentiment crescând de deziluzie în societățile locale cu privire la obiectivul încă greu de atins al aderării depline la UE. Este timpul să se ia măsuri pentru a revigora procesul de extindere și pentru a demonstra relevanța acestuia pentru cetățenii obișnuiți ai partenerilor noștri.

Grecia, ca cel mai vechi stat membru al UE din vecinătate, a fost întotdeauna un susținător puternic al viitorului european al Balcanilor de Vest. Mai mult, Atena a dat un exemplu, acționând ținând cont de interesul nostru european mai larg. Am dat dovadă de un angajament curajos față de principiul relațiilor de bună vecinătate și față de găsirea de soluții la provocări. O dovadă adecvată a abordării noastre este „Acordul de la Prespa”, precum și consimțământul nostru pentru deschiderea negocierilor cu Albania în vederea aderării la UE. Suntem pregătiți să ne ajutăm partenerii să își depășească dificultățile, încurajându-i în același timp să își îndeplinească partea care le revine în ceea ce privește condiționalitatea stabilită.

Cred cu tărie că Grecia și România, în calitate de țări UE ale Regiunii, pot juca un rol principal în facilitarea acestui proces. Avem o înțelegere mai profundă a problemelor și putem oferi partenerilor noștri sprijinul politic și asistența tehnică atât de necesare.

Notă: Interviul a fost realizat via email