G4Media.ro

Poate conta Franța pe sprijinul Băncii Centrale Europene în caz de tensiuni…

Sursa foto: Unsplash / Charlotte Venema

Poate conta Franța pe sprijinul Băncii Centrale Europene în caz de tensiuni pe piață?

Banca Centrală Europeană (BCE) se confruntă cu o avalanșă de întrebări cu privire la posibilitatea de a veni în ajutorul Franței, în special pe piața obligațiunilor, de când Emmanuel Macron a decis să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri legislative anticipate, scrie agenția Reuters.

Aceste întrebări sunt legate de prima de risc a obligațiunilor pe zece ani din Franța, care a crescut peste pragul de 80 de puncte în comparație cu Bund-ul german, în perspectiva unui guvern de extremă dreapta.

Scorul mai mic decât se aștepta al Rassemblement National (RN) în primul tur al alegerilor parlamentare și numărul estimat de locuri în Parlament pentru turul al doilea de duminica viitoare au atenuat între timp o parte din febra de pe piețele financiare, părând să sprijine decizia inițială a oficialilor BCE de a nu lua măsuri imediate.

Cu toate acestea, perspectiva unui guvern francez condus de RN nu a fost complet exclusă.

Reuters a discutat despre aceste chestiuni la forumul anual al băncilor centrale de la Sintra, Portugalia, cu mai mult de o duzină de membri ai consiliului guvernatorilor instituției.

CE AR FI NECESAR PENTRU CA BCE SĂ ÎNCEAPĂ SĂ CUMPERE OBLIGAȚIUNI FRANCEZE?

Instrumentul de protecție a transmisiei (TPI) al BCE îi permite să cumpere un număr nelimitat de obligațiuni ale unei țări din zona euro care suferă de o înăsprire dezordonată și nejustificată a condițiilor de finanțare.

Creșterea primei de risc cerută de investitori pentru a deține datoria franceză, care în urmă cu câteva săptămâni a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, de 84 de puncte, nu îndeplinește niciuna dintre aceste condiții, potrivit lui Philip Lane. Într-un interviu acordat Reuters, economistul șef al BCE a descris situația drept o simplă reevaluare a prețurilor.

Un alt oficial BCE prezent la reuniunea de la Sintra a considerat că, chiar și în cazul unui spread de 100 de puncte de bază între Bund-ul german și obligațiunile franceze pe zece ani, acesta nu ar justifica o decizie a instituției. Un altul a menționat că actualul spread pare chiar limitat, având în vedere datoria publică ridicată a Franței.

În general, oficialii Băncii Centrale Europene decid să acționeze atunci când văd că randamentele cresc suficient pentru a împiedica transmiterea politicii monetare către economie.

„Dacă ajungem la concluzia că transmiterea funcționează, nu există nicio problemă”, a declarat Gabriel Makhlouf, guvernatorul băncii centrale irlandeze, pentru Reuters.

Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze.

CUM RĂMÂNE CU MIȘCĂRILE „NEJUSTIFICATE” ALE PIEȚEI?

Mișcările nejustificate ale pieței sunt supuse interpretării și controversei. Declanșarea TPI este supusă unei serii de condiții de eligibilitate, inclusiv respectarea normelor bugetare ale UE.

Acest lucru ar putea reprezenta o problemă pentru Franța, care face obiectul unei „proceduri de deficit excesiv” din partea Comisiei Europene, deși președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că aceasta este doar o „condiție alternativă”.

Majoritatea guvernatorilor BCE consideră că banca centrală ar trebui să urmeze exemplul Bruxelles-ului și să nu vină în ajutorul Franței până când Parisul nu ajunge la un acord cu Comisia privind reducerea deficitului său.

Cu toate acestea, unii guvernatori au recunoscut că BCE ar putea fi nevoită să intervină cu mult înainte ca acest proces, care se preconizează că va dura luni de zile, să fie finalizat.

Acesta ar fi cazul în special dacă tensiunile legate de obligațiuni din Franța s-ar extinde la alte țări puternic îndatorate din sudul Europei, precum Grecia, Italia și Portugalia.

„Banca Centrală Europeană trebuie să facă ceea ce are de făcut”, a declarat Christine Lagarde la Sintra. „Mandatul nostru este stabilitatea prețurilor. Stabilitatea prețurilor depinde în mod evident de stabilitatea financiară, iar noi suntem atenți la acest aspect”, a adăugat ea.

CE AR FACE ATUNCI BCE?

Bancherii centrali europeni nu au început să elaboreze planuri pentru acest scenariu negativ și continuă să spere că TPI nu va fi utilizat niciodată.

Unii au luat în considerare noțiunea de intervenție temporară, urmând exemplul Băncii Angliei (BoE), care a intervenit pe piața britanică a titlurilor de stat în timpul crizei bugetului din 2022.

Operatorii de pe piețele financiare speculează că BCE ar putea cumpăra obligațiuni din alte țări decât Franța, însă bancherii centrali nu sunt convinși de ideea de a combate un incendiu fără a aborda sursa acestuia.

Alții s-au declarat pietrificați de perspectiva cumpărării unor cantități masive de obligațiuni din mai multe surse, ceea ce ar putea readuce BCE în situația care predomina atunci când tipărea bani.

Practic, oficialii BCE doresc să evite orice angajamente sau reguli stricte, astfel încât să poată reacționa după bunul plac.

„Cred că este foarte important să nu dăm niciun semnal pieței că avem vreun fel de automatism, limite sau constrângeri stricte în ceea ce facem”, a declarat Pierre Wunsch, guvernatorul Băncii Naționale a Belgiei, pentru Reuters. „Regula este că trebuie să fie nejustificată și dezordonată. Va fi o chestiune de apreciere”, a spus el.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează