Poate fi suspendat Klaus Iohannis fără referendum de demitere? Ce spun experții în drept constituțional. Plus: O comparație cu metodele lui Plahotniuc

Fostul ministru al Justiţiei, deja celebrul Florin Iordache a devoalat planul PSD- ALDE în cazul în care şeful statului Klaus Iohannis nu pune în aplicare decizia CCR de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Preşedintele urmează să fie suspendat din funcţie, iar în locul lui să ajungă interimar preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta ar putea semna decretul de revocare a şefei DNA în locul lui Iohannis şi ar putea promulga modificările controversate la legile Justiţiei.

Un singur lucru i-ar putea deranja însă pe liderii Puterii: referendumul de demitere. Dacă „se ajunge la popor”, nu este foarte sigur că preşedintele Klaus Iohannis va fi demis. Dacă poporul respinge sancţionarea preşedintelui pentru că nu a pus în aplicare o decizie a CCR, se va putea interpreta şi că poporul nu a fost de acord cu revocarea şefei DNA. Aşa că ar fi de dorit pentru liderii PSD-ALDE să evite referendumul de demitere.

Potrivit juriştilor consultaţi de G4media, coalliția PSD-ALDE are două căi pentru a evita referendumul: să îl acuze pe preşedinte de Înaltă trădare sau să îl suspende „pentru fapte grave” prin Hotărâre a Parlamentului (HP), pe care să o anuleze apoi printr-o altă HP, după ce preşedintele interimar o va fi revocat-o pe Kovesi şi va fi promulgat legile Justiţiei, astfel încât să nu se mai ajungă la referendumul de demitere. Cei mai mulţi dintre juriştii consultaţi spun că nu se poate separa suspendarea preşedintelui de referendumul de demitere, însă sunt şi voci care susţin contrariul.

Alţi experţi, de această dată specializaţi în spaţiul ex-sovietic, spun că „modelul Iordache” – privind suspendarea preşedintelui, neurmată de referendum, doar pentru ca majoritatea parlamentară să îşi pună în aplicare planurile – este de sorginte „răsăriteană”. Este modelul aplicat cu succes în Republica Moldova de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care controlează majoritatea parlamentară şi care suspendă preşedintele (chiar dacă în cazul Republicii Moldova vorbim de un rusofon, Igor Dodon) ori de câte ori acesta se opune planurilor Parlamentului.

Citeşte mai jos pe larg ce spun experţii consultaţi de G4media.

Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional: „Procedura de suspendare a Preşedintelui României implică referendum de demitere. Este imposibil de eliminat referendumul. Articolul constituţional este clar.

G4media.ro: Articolul 95 are 3 alineate. Cel de-al treilea se referă la referendumul de demitere. Pot să nu aplice cel de-al treilea alineat?

Ioan Stanomir: Este imposibil. Este un tot acest articol, nu se poate tăia în bucăţi.

Cristi Danileţ, judecător: „Sunt două tipuri de suspendări ale Preşedintelui Statului în Constituţia României: una pentru încălcarea Codului penal şi alta pentru încălcarea Constituţiei. Astfel, 2/3 din numărul tuturor parlamentarilor pot să-l pună sub acuzare pentru Înaltă trădare; sesizarea este trimisă la Parchetul de pe lângă ICCJ şi se face o anchetă penală care poate duce la judecarea Preşedintelui la ICCJ. În toată această perioadă el este suspendat de drept şi dacă este condamnat în final, este demis automat; dacă nu, îşi reia funcţia.

Dar Înalta trădare înseamnă ca Preşedintele să fie dovedit că provoacă război, aserveşte ţara unui alt stat, transmite secrete altui stat, foloseşte armata sau determină acţiuni violente pentru a schimiba ordinea constituţională sau a afecta puterea în stat. În această suspendare poporul nu este implicat. Cealaltă formă de suspendare este cea clasică, deja: majoritatea din numărul total al parlamentarilor poate decide suspendarea Preşedintelui ţării pentru comiterea de fapte prin care încalcă Constituţia; înainte de suspendare, Parlamentul consultă Curtea Constituţională. În 30 de zile se organizează referendum prin care poporul decide dacă demite sau nu pe Preşedinte. Dacă nu este demis, Preşedintele îşi reia funcţia. În această a doua variantă nu se poate evita referendumul de demitere”.

Elenina Nicuţ, avocat: “Ca regulă generală, un act administrativ cu caracter individual nu mai poate fi revocat, odată ce a intrat în circuitul civil şi şi-a produs efectele. În cazul de faţă, o eventuală hotărâre de suspendare din funcţie a Preşedintelui îşi produce efectele în momentul în care CCR constată interimatul funcţiei. Ca regulă specială, din redactarea art. 95 alin. 3 din Constituţia României rezultă că suspendarea din funcţie a Preşedintelui este un drum cu sens unic, o procedură care trebuie să se încheie în mod obligatoriu cu organizarea referendumului pentru demitere în termen de 30 de zile de la adoptarea hotărârii de suspendare.

Suspendarea din funcţie a Preşedintelui este cea mai gravă măsură dispusă împotriva acestuia de către Parlament, mandatar al poporului, obligat prin Constituţie să supună această măsură aprobării finale a celui de la care a primit acest mandat. O eventuală suspendare <jocandi causa> (în joacă), mai bine zis “criminalis causa”, ar echivala cu o lovitură de stat.”

Radu Carp, profesor de drept constituţional, membru PNL: „Ipoteza PSD priveşte adoptarea unei Hotărâri a Parlamentului (HP) de suspendare a Preşedintelui, urmată de un termen de 30 de zile în interiorul căruia se adoptă o altă HP care o anulează pe prima. Dacă nu se atacă a doua Hotărâre a Parlamentului la CCR, scenariul poate să fie valid. Dacă, însă, a doua HP este contestată la CCR, situaţia se complică. Această a doua HP poate fi anulată, însă jurisprudenţa nu este clară în acest domeniu.

De emis se poate emite oricând, dar ideea este că, până la urmă, CCR decide pe bază unei jurisprudenţe care permite interpretări multiple. Relevantă este Decizia 732/2017. Acolo se citează întreaga jurisprudenţă despre anularea HP prin alte HP supuse controlului de constituţionalitate. Concluzia mea este că, dacă ai de partea ta CCR, se poate emite fără probleme a doua HP. Curtea poate argumenta că trebuie să respingă cererea pe temeiuri strict procedurale, pe ideea că trebuie să rezolve cererea în 30 de zile şi nu poate aşa repede”.

Dragoş Ciuparu, fost expert ONU în Republica Moldova, a scris pe o reţea de socializare: „Un caz de plagiat politic: Plahotniuc, oligarhul care a luat Republica Moldova pe persoană fizică, l-a suspendat pe Preşedintele Dodon pentru a-şi numi un ministru, fără a organiza referendum de demitere. La PSD, nimic nou sub soare, doar că plagiatul este dintr-o sursă de extrem de proastă calitate. Mă întreb dacă nu cumva e o metodă elaborată undeva la răsărit…”

Laura Ştefan, expert anticorupţie a scris, la rândul ei, pe Facebook: „Am tot spus că schimbul de experienţă peste Prut funcţionează în dublu sens şi că ideile proaste circulă cu viteză mare. Ultima trăznaie – suspendarea temporară a Preşedintelui. Nu mult, doar cât să semneze altul un act. Râde toată lumea de Curtea Constituţională din Moldova care a introdus această practică”.

Armand Goşu, expert spaţiul ex-sovietic: „Şi mitingul PSD din Bucureşti a fost organizat după reţeta Pahotniuc din Moldova. Oameni aduşi cu japca, totul fake, opoziţie fake, Dodon e ţinut în buzunar, socialiştii pro-ruşi doar mimează opoziţia, de fapt guvernează împreună. Pentru prima dată, mitingul de sâmbătă al PSD a fost organizat după tehnologie 100% de la Chişinău. Nu exclud ca PSD să se inspire de la Plahotniuc”.

Ce a declarat deputatul PSD Florin Iordache. Întrebat dacă se va merge până la un referendum de demitere, Iordache a răspuns: „Credeţi că este necesar? Haideţi să citim Constituţia şi sunt destule elemente în Constituţie şi acolo o să vedem, nu este necesar să mergem până la demitere”.

Ce spune articolul Constituţional referitor la suspendarea preşedintelui.

ARTICOLUL 95.

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”.

De câte ori a fost suspendat preşedintele moldovean Igor Dodon de majoritatea parlamentară controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Citeşte aici mai multe.

(Sursa Foto: Inquamphotos/ Octav Ganea)