Poate supraviețui Ucraina fără arme americane?

Ajutorul militar american pentru Ucraina, care a continuat pe parcursul celor trei ani de război total, ar putea înceta. Cel puțin președintele american Donald Trump nu exclude această opțiune și consideră că povara ajutorului pentru apărare acordat Kievului ar trebui să cadă pe umerii Europei. Ce înseamnă acest lucru pentru Ucraina?, se întreabă BBC.

Furnizarea de arme americane către forțele armate ucrainene continuă în cadrul contractelor semnate în timpul președintelui Joe Biden. Conform planului, aceste livrări ar trebui să continue până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, acest lucru nu exclude „circumstanțe neprevăzute” care le-ar putea întrerupe brusc cu acordul tacit al noului șef al Casei Albe.

Dar, potrivit oficialilor ucraineni, aproximativ 40% din armele de pe front sunt deja de fabricație ucraineană. Restul sunt în continuare livrări de la partenerii europeni și americani.

Numai anul trecut, complexul militar-industrial ucrainean a produs bunuri în valoare de 9 miliarde de dolari. În același timp, potrivit estimărilor ministrului pentru industrii strategice, German Smetanin, potențialul complexului militar-industrial este de două ori mai mare.

„Întreprinderile ucrainene au fost capabile să producă anul trecut de două ori mai multe produse de apărare, în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari”, a spus el.

Principalele eforturi ale Kievului vizează acum înlocuirea majorității armelor americane prin producție proprie și cu sprijinul țărilor UE. Astfel încât, în cazul în care Trump taie ajutorul pentru Kiev, acest lucru să nu devină cauza unui eșec pe front.

Eforturi proprii

Un înalt oficial ucrainean din domeniul apărării a explicat pentru BBC că Kievul este, de fapt, dependent critic de SUA doar pentru câteva tipuri de arme.

De exemplu, acest lucru nu este valabil pentru principalele mijloace de distrugere și „consumabile” de pe front – dronele de recunoaștere, de atac și FPV. Marea majoritate a acestora sunt asamblate de companii private și de stat ucrainene.

În plus, în ultimele șase luni, ucrainenii au lucrat pentru a localiza producția tuturor componentelor majore în țară, furnizate în principal din China și SUA.

Această muncă este aproape finalizată – 95% din dronele fabricate în Ucraina sunt asamblate din componente.

 

Potrivit șefului uneia dintre cele mai mari companii private ucrainene de apărare, Ukrainian Armor, Vladislav Belbas, pe lângă dronele FPV, complexul militar-industrial își acoperă pe deplin propriile nevoi de vehicule blindate, mortiere, sisteme de artilerie și, de asemenea, acoperă parțial nevoia de muniție.

„Ne dezvoltăm în mod activ propria producție de muniție – deja producem mai multă muniție de calibru sovietic decât toți partenerii noștri occidentali la un loc”, a menționat Belbas.

De asemenea, autoritățile ucrainene lucrează activ la crearea de întreprinderi comune cu producătorii europeni de armament. Aproximativ zece astfel de întreprinderi, care sunt angajate în producția comună a diferitelor tipuri de arme – de la vehicule blindate la rachete – sunt deja în funcțiune.

De asemenea, întreținerea avioanelor de luptă americane F-16 furnizate Ucrainei nu ar trebui să fie o problemă, susține Kievul.

„Există o companie în Europa care este specializată în acest domeniu, astfel încât ajutorul american poate fi înlocuit”, declară un oficial ucrainean pentru BBC.

Același lucru este valabil și pentru comunicațiile prin satelit Starlink. Deși compania în sine și proprietarul său Elon Musk menționează că nu intenționează să priveze armata ucraineană de accesul la această tehnologie, Ucraina are deja mai multe opțiuni de rezervă în cazul în care acest lucru se întâmplă. Una dintre acestea a fost testată în regiunea Kursk, unde Starlink nu funcționează.

Dependență critică de SUA

Cu toate acestea, potrivit oficialului ucrainean, dependența de Statele Unite pentru sisteme de apărare aeriană și rachete pentru acestea rămâne critică.

Vorbim în primul rând despre sistemul de apărare aeriană Patriot, care poate doborî ținte balistice și aerobalistice.

„Lucrăm la un înlocuitor. Dar există doar aproximativ cinci țări în lume care își produc propriile sisteme de apărare aeriană. Prin urmare, înlocuirea celor americane va fi destul de dificilă”, a precizat sursa BBC.

Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina își dezvoltă propriul analog al sistemului american de rachete antiaeriene Patriot. Potrivit surselor BBC, această dezvoltare este încă departe de a fi finalizată, dar lucrările la ea „continuă în mod activ”.

În același timp, dezvoltatorii ucraineni încearcă să găsească alte soluții pentru doborârea țintelor aeriene inamice, ceea ce le-ar permite să economisească rachete de apărare antiaeriană occidentale rare.

În ultimele săptămâni s-a înregistrat un progres în această privință. O a doua doborâre reușită a unei drone de atac de tip Shahed, pe care Rusia o lansează în masă în fiecare noapte împotriva orașelor ucrainene, a fost înregistrată cu ajutorul unei drone de interceptare ucrainene ieftine. Această informație a fost confirmată pentru BBC de două surse.

Există o altă dependență critică a Kievului de producătorii americani de armament. Este vorba despre sistemele de rachete cu lansare multiplă (MLRS), în principal Himars, și muniția pentru acestea.

În vara anului 2022, aceste MLRS s-au dovedit foarte eficiente pe front. În anii următori, însă, efectul utilizării lor a scăzut oarecum datorită contracarării eficiente a războiului electronic rusesc, care a avut un impact direct asupra preciziei rachetelor GMLRS americane.

Cu toate acestea, Himars rămân în continuare o armă formidabilă în mâinile armatei ucrainene.

De la rachete la Himars

Rachetele ghidate GMLRS au devenit cel mai important mijloc de distrugere pentru forțele armate ucrainene în vara anului 2022. În acel moment, armata ucraineană a elaborat tactica de utilizare a acestora, lovind depozitele de muniție rusești.

Această tactică a fost atât de eficientă încât i-a forțat pe ruși să schimbe sistemul de aprovizionare a unităților de pe front.

Aceste rachete, cu o rază de acțiune de până la 90 de kilometri, sunt echipate cu două tipuri de focoase – de fragmentare cu explozie ridicată sau cluster, și două tipuri de sisteme de ghidare – prin satelit și inerțial.

 

Precizia ridicată a rachetei și puterea focosului sunt completate de rapiditatea sa de lansare – lansatorul HIMARS pe roți sau MLRS cu șenile permit lansarea loviturilor la scurt timp după primirea informațiilor de la serviciile de informații.

Aceste lansatoare sunt utilizate pentru rachetele ATACMS cu o rază de acțiune de până la 300 km.

Deși trupele ruse au dezvoltat metode de contracarare a GMLRS – acestea sunt combătute cu sisteme de război electronic, afectând navigația prin satelit sau doborându-le cu rachete antiaeriene – este imposibil să te aperi complet de o lovitură – mai ales atunci când aceasta vine pe neașteptate.

Problema este că GMLRS, spre deosebire de proiectile, este fabricat doar în Statele Unite, la uzinele Lockheed Martin. Extinderea producției este o sarcină dificilă, deoarece racheta conține multe piese de înaltă tehnologie.

În plus, eficiența ridicată pe care aceste rachete au demonstrat-o în Ucraina a crescut cererea pentru ele la nivel mondial, iar acum Ucraina are mulți concurenți.

Nu există nimic cu care să poată fi înlocuite aceste rachete. Nici cantitativ, nici calitativ.

Rachete antiaeriene

Rachetele pentru sistemele antiaeriene și SAM-urile în sine sunt extrem de importante pentru întreaga Ucraină – apărarea aeriană a întregului stat depinde de sistemele terestre. SAM-urile americane alcătuiesc majoritatea acestor sisteme.

Valoarea rachetelor de apărare aeriană este greu de supraestimat – acestea au devenit consumabile, iar după ce Rusia utilizează tot mai activ dronele momeală, consumul lor a crescut.

În plus, avioanele de vânătoare F-16 pe care Ucraina le primește de la aliații săi europeni și le folosește împotriva rachetelor de croazieră rusești folosesc muniție americană.

 

Ucraina are nevoie de rachete antiaeriene din două motive. În primul rând, acestea ajută la protejarea infrastructurii țării de loviturile distructive ale rachetelor.

De fiecare dată când armata ucraineană susține că a doborât o rachetă de croazieră rusească, înseamnă că cel puțin două rachete antiaeriene au fost trase asupra acesteia, o practică comună în rândul sistemelor de apărare aeriană.

În unele cazuri, cum ar fi respingerea unui atac al rachetei hipersonice rusești Kinjal sau al rachetei balistice Iskander, doar sistemul american de apărare antiaeriană Patriot cu rachete din generația PAC-3 poate fi eficient.

De mai multe luni, Rusia folosește drone speciale cu ținte false în atacuri masive cu drone cu rază lungă de acțiune care epuizează rezervele de apărare aeriană.

La fel cum luptătorii ucraineni luptă împotriva rachetelor de croazieră, Ucraina a învățat să lupte împotriva dronelor folosind aeronave – elicoptere de atac și de transport și chiar avioane ușoare înarmate cu mitraliere ușoare.

Proiectile

Dronele tactice, în special cele FPV, au devenit una dintre cele mai eficiente arme pe linia frontului.

De la apariția dronelor controlate prin cabluri subțiri de fibră optică, acestea nu mai sunt vulnerabile la sistemele de război electronic. Astfel de drone pot opri un atac al unei coloane de vehicule blindate, ba chiar vânează soldați individuali.

Pentru forțele armate ucrainene, care se confruntă cu o lipsă acută de personal, dronele FPV au devenit o adevărată salvare, deoarece le permit să mențină apărarea chiar și în cazul unei superiorități numerice semnificative a rușilor.

 

Pe cele mai multe secțiuni ale liniei frontului, pozițiile sunt separate de o fâșie de câțiva kilometri. Și atunci când atacați, trebuie să depășiți această distanță pentru a ajunge la inamic.

Cu toate acestea, dronele au dezavantajele lor. În primul rând, fiecare dronă este controlată de un singur operator și, prin urmare, utilizarea masivă a dronelor este limitată de numărul lor.

În al doilea rând, în Ucraina, producția de drone este limitată de disponibilitatea explozivilor – pur și simplu nu sunt suficienți pentru a produce încărcături pentru drone.

Prin urmare, proiectilele de artilerie convenționale rămân cel mai important mijloc de distrugere în război și una dintre cele mai căutate resurse. Cu un observator dronă pe cer, precizia obuzierelor moderne este suficientă pentru a distruge diverse ținte.

Fiecare proiectil M107 de 155 mm, utilizat în principal de forțele armate ucrainene, conține puțin sub șapte kilograme de explozibil, iar învelișul său produce 36 de kilograme de fragmente de oțel.

Aprovizionarea cu muniție americană este esențială pentru Ucraina, însă, începând din 2022, o coaliție a țărilor partenere ale Ucrainei („Grupul Ramstein”) a realizat o extindere semnificativă a producției de muniție.

Cel mai pesimist scenariu

Sfârșitul ajutorului american pentru Ucraina părea inițial un scenariu pesimist, dar acum pare probabil și un lucru pentru care țara trebuie să se pregătească.

Ziarul american Wall Street Journal a vorbit cu experți militari, iar aceștia au făcut unele previziuni destul de alarmante, deși nu apocaliptice.

„Putem rezista poate șase luni sau un an pentru a da Europei încă un an pentru a crește producția de muniție […] Putem suferi pierderi, poate pierdem unele teritorii. Dar nu avem de ales decât să luptăm în ciuda dificultăților”, a declarat Nikolai Beleskov, analist principal la organizația de caritate ucraineană Come Back Alive.

„Deși Europa ar putea, teoretic, să egaleze cheltuielile SUA, nu o văd capabilă să furnizeze întreaga gamă de arme necesare, iar în unele categorii critice, cum ar fi rachetele de apărare aeriană, ar exista rapid o problemă de volum”, spune Oskar Jonsson, expert la Universitatea suedeză de apărare.

Rachetele de apărare aeriană nu pot fi înlocuite. Creșterea producției acestora este, de asemenea, o sarcină dificilă – în plus față de dificultățile pur tehnologice legate de implementarea unei noi producții, există și problema investițiilor și a organizării.

Din punct de vedere economic, UE este o entitate unică, care diferă de SUA sau Rusia prin faptul că nu are o singură industrie militară națională.

Și, deși europenii trebuie să abordeze simultan problemele legate de creșterea volumelor de producție, ei încearcă să facă acest lucru simultan cu reforma complexului militar-industrial.

Deși aceste procese dificile sunt departe de a fi finalizate, ucrainenii reușesc să găsească soluții destul de eficiente pe front, înlocuind artileria și chiar apărarea aeriană cu noi tipuri de drone, adică ceea ce ei înșiși știu să facă.