Polemică italiană în deschiderea Târgului de Carte de la Frankfurt

O controversă în jurul unui scriitor italian care o critică vehement pe Giorgia Meloni, noi curente literare sulfuroase şi inteligenţa artificială: cel mai mare târg de carte din lume, care începe miercuri la Frankfurt, nu va duce lipsă de subiecte „fierbinţi”, informează AFP, preluată de Agerpres.

Acest eveniment anual care nu trebuie ratat reuneşte numeroşi autori, editori şi alţi membri cheie ai industriei de carte timp de cinci zile în oraşul german.

În 2024, autorii care vor ţine capul de afiş vor fi istoricul Yuval Noah Harari – celebru pentru cartea sa „Sapiens: A Brief History of Humankind” -, scriitoarea americană Anne Applebaum şi romanciera de origine turcă Elif Shafak.

În schimb, absenţa lui Roberto Saviano din delegaţia oficială a Italiei, ţara care beneficiază de statutul de „invitat de onoare” la ediţia din acest an, a declanşat o controversă care a aruncat o umbră asupra acestui important târg de carte.

Asociaţia editorilor italieni nu l-a selectat pe lista invitaţilor săi pe acest scriitor şi jurnalist, autor în 2006 al romanului de succes „Gomorrah” despre mafia italiană şi amendat anul trecut pentru defăimarea prim-ministrului de extrema dreaptă Giorgia Meloni.

„Ingerinţă politică”

La scurt timp după aceea, Roberto Saviano a criticat pe reţelele de socializare „cel mai ignorant guvern din istoria Italiei”. În cele din urmă, scriitorul a fost invitat la târg de către editorul său german.

Dar, în semn de protest faţă de excluderea sa din selecţia oficială, 41 de scriitori italieni au semnat o scrisoare deschisă în care denunţă „o ingerinţă politică tot mai sufocantă în sfera culturală” şi o deteriorare a libertăţii de exprimare în ţara lor.

Asociaţia editorilor italieni a reacţionat spunând că nu a existat nicio „ingerinţă externă” în crearea „Rădăcini în viitor”, numele echipei italiene pentru ediţia din 2024.

Aceasta nu este prima controversă cu care se confruntă Târgul de Carte de la Frankfurt: anul trecut, mai multe edituri din ţările cu populaţie majoritar musulmană s-au retras de la eveniment din cauza sprijinului acordat de organizatori Israelului, la scurt timp după atacul din 7 octombrie comis de organizaţia teroristă Hamas şi începerea bombardamentelor israeliene asupra Fâşiei Gaza.

În pofida noii controverse, directorul târgului, Jurgen Boos, consideră legitimă decizia ca Italia să îşi menţină statutul de invitat de onoare.

„Cred că este foarte important să arătăm ce se întâmplă în acest moment în Italia la nivel cultural şi politic”, a declarat el pentru AFP. Delegaţia Italiei din acest an va include majoritatea celor mai importanţi scriitori din literatura contemporană italiană.

Cărţi de categorie inferioară

Alte subiecte vor domina cel mai mare târg editorial din lume, cu peste 1.000 de autori şi vorbitori programaţi să ia parte la aproximativ 650 de evenimente care se vor desfăşura pe 15 scene diferite.

Un spaţiu important va fi consacrat literaturii „new adult” şi „new romance”, versiunea 2.0 a romanului de dragoste şi bogată în subgenuri cu denumiri adeseori extravagante, precum „romantasy” – o combinaţie între „romance” şi „fantasy” – şi intrigile studenţeşti din „dark college”.

Aceste genuri literare au devenit esenţiale pentru tinerii cititori, în special datorită reţelei de socializare TikTok, unde autorii îşi publică volumele şi colectează opiniile cititorilor.

Inteligenţa artificială (AI) va fi, de asemenea, în centrul atenţiei la Frankfurt: mai multe conferinţe vor aborda îngrijorările sectorului editorial în faţa avalanşei de cărţi de categorie inferioară scrise de algoritmi sau temerile legate de încălcarea drepturilor de autor.

„În ceea ce priveşte drepturile de autor, este o mare încurcătură”, consideră Jurgen Boos.

Autori de prim rang, precum John Grisham şi Jodi Picoult, au acţionat recent OpenAI în instanţă, acuzând compania americană că a folosit în mod ilegal operele lor pentru a alimenta cu conţinut interfaţa sa ChatGPT.

Dar, pentru directorul Târgului de la Frankfurt, AI poate aduce, de asemenea, aspecte pozitive pentru lumea editorială, prin îmbunătăţirea „fluxurilor de lucru în edituri” şi prin sprijinirea scrierii în sectorul cercetării şi al ştiinţei.

Un alt moment important va fi decernarea Premiului pentru pace al librarilor germani, acordat în acest an lui Anne Applebaum, jurnalistă şi scriitoare americano-poloneză, a cărei cea mai recentă carte, „Autocracy Inc.”, analizează modul în care statele autoritare au început să creeze legături mai strânse între ele.