Politicile pronatalitate încep să dea roade în Coreea de Sud, ţara cu cea mai mică natalitate din lume

Rata natalităţii din Coreea de Sud, cea mai mică din lume, a crescut în 2024 pentru prima oară în ultimii 9 ani, pe măsură ce tot mai multe cupluri se hotărăsc să întemeieze familii după încheierea pandemiei, încurajate de politicile guvernamentale şi ale companiilor de a susţine cuplurile care aduc pe lume copii, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Nam Hyun-jin, 35 de ani, care a adus pe lume o a doua fetiţă în luna august, a declarat că a remarcat o schimbare la nivelul societăţii, declanşată în special de politicile guvernamentale pentru sprijinirea natalităţii şi de companiile care s-au alăturat acestor eforturi.

„Societatea în ansamblu încurajează mai mult natalitatea decât acum 5 ani, când am avut primul nostru copil” a susţinut Nam. Şi cel mai important, „cultura companiei de a încuraja naşterile ne oferă un uriaş ajutor”, a mai precizat Nam, al cărei angajator, firma de construcţii Booyoung, a început să acorde de anul trecut suma de 100 de milioane de woni (70.000 de dolari) ca bonus pentru angajatele care au născut.

Această schimbare în normele sociale se poate dovedi pivotală într-o ţară care în ultimul deceniu s-a confruntat cu o prăbuşire a natalităţii, ajungând să ocupe ultimul loc în lume în acest domeniu, în contextul în care femeile acordau prioritate carierei în locul căsătoriei şi familiei din cauza costurilor ridicate ale locuinţelor şi ale creşterii copiilor.

Miza este uriaşă în contextul în care criza demografică a devenit cel mai mare risc cu care se confruntă a patra economie a Asiei şi sistemul său de pensii şi bunăstare socială. Conform estimărilor, populaţia de 51 de milioane de sud-coreeni ar putea să se înjumătăţească până la sfârşitul acestui secol.

În 2024 însă, statistica până atunci în scădere a natalităţii din Coreea de Sud a început să crească timid. A ajuns la 0,75 copii pe familie, încă cea mai scăzută natalitate la nivel global, dar un progres faţă de valoarea de 0,73 înregistrată în 2023, după 8 ani consecutivi de declin de la 1,24 în 2015, în pofida miliardelor de dolari cheltuite de Seul pentru a inversa trendul descendent.

În timp ce această creştere timidă reflectă organizarea căsătoriilor amânate din cauza pandemiei, unele date statistice arată că politicile pronatalitate încep să dea şi ele roade.

Datele trimestriale arată de numărul familiilor care au un al doilea copil a crescut cu 12% în a doua jumătate a anului 2024, faţă de o creştere cu 11% a numărului familiilor aflate la primul copil.

„Există o probabilitate mare a unei creşteri (a ratei natalităţii n.r.) în anii următori şi ne aflăm chiar în punctul de inflexiune”, a declarat pentru Reuters You Hye-mi, secretarul prezidenţial pentru politici pentru populaţie.

Anul trecut, preşedintele acum demis Yoon Suk Yeol a propus înfiinţarea unui nou minister care să se ocupe de „criza demografică naţională” şi care să aducă o abordare mai largă şi mai orientată spre susţinerea financiară a tinerelor familii.

Guvernul de la Seul are în vedere alocarea în acest an a sumei de 19,7 trilioane de woni (13,76 miliarde de dolari) în trei domenii de interes – echilibrul dintre viaţa de familie şi carieră, creşterea copiilor şi locuinţe – sumă cu 22% mai mare decât cea alocată în 2024.

„Coreea se confruntă cu cele mai grave probleme demografice din lume. Guvernul nu a exagerat cu nimic atunci când a declarat stare de urgenţă demografică în iunie” a declarat Kathleen Oh, economist şef la banca americană de investiţii Morgan Stanley pentru Coreea de Sud şi Taiwan.
„Vestea bună este că această stare de urgenţă se simte real, iar autorităţile au ales reformele structurale în detrimentul soluţiilor pe termen scurt”, a adăugat ea.

Printre schimbările de politici adoptate în ultimul an se numără plata angajaţilor cu salariul întreg pentru o perioadă de maxim 6 luni dacă ambii părinţi aleg să intre în concediu parental, prin comparaţie cu un maximum de 3 luni anterior. În plus, perioada maximă de concediu parental a fost extinsă de la 12 la 18 luni, dacă ambii părinţi aleg această variantă.

Concediul paternal a crescut de la 10 zile la 20 de zile, iar guvernul va plăti salariile angajaţilor din firmele mici şi mijlocii în această perioadă.

Începând cu acest an, guvernul a impus obligaţia pentru angajatori de a include statisticile legate de creşterea copiilor în documentele puse la dispoziţia autorităţilor. Iar aceste politici par să aibă rezultate.

În 2024 numărul căsătoriilor a crescut abrupt, după trendul ascendent început din 2023 pentru prima oară în 12 ani. Într-un sondaj guvernamental realizat anul trecut, 52.5% dintre sud-coreeni au exprimat poziţii pozitive faţă de căsătorie, cel mai ridicat nivel din 2014 şi până în prezent.

„Guvernul a făcut tot ce a putut la nivel instituţional şi acum trebuie ca din ce în ce mai multe companii să îmbrăţişeze aceste politici”, a declarat Shin Kyung-ah, profesor de sociologie la Universitatea Hallym.

Anul trecut firma de construcţii Booyoung a înregistrat o creştere a natalităţii în rândul angajaţilor după anunţarea aplicării unei scheme de bonusuri.

„Până la urmă, este în interesul companiei să supravieţuiască. Construim apartamente şi acestea se vor vinde doar dacă vor fi suficienţi de mulţi oameni care să locuiască în ele”, a remarcat Kim Jin-seong, director de resurse umane la Booyoung.

Decizia companiei Booyoung a fost urmată de şi mai multe stimulente din partea guvernului, aşa cum sunt exceptările de taxe pe bonusurile legate de naşterea copiilor. Alte companii, printre care şi dezvoltatorul de jocuri Krafton, pregătesc scheme de bonusuri similare pentru angajaţi în valoare de 100 de milioane de woni.

„Trebuie să ne asigurăm că menţinem vie această scânteie, care a fost greu de aprins, acoperind rapid şi carenţele acestor politici pronatalitate în ceea ce priveşte categorii socio-profesionale precum liber-profesioniştii şi cei care desfăşoară activităţi independente”, a declarat ministrul de finanţe Choi Sang-mok care este şi preşedintele interimar al Coreii de Sud.

Pentru unii sud-coreeni însă, această „scânteie” nu a fost încă aprinsă. „Nu cred că este atât de binevenită (naşterea unui copil n.r.) pentru că este dificil şi costă foarte mulţi bani să te căsătoreşti, să ai un copil şi o familie în societatea coreeană”, a declarat pentru Reuters studenta Kim Ha-ram, 21 de ani.

Ultima explozie demografică din Coreea de Sud s-a produs în intervalul 1991-1996. Seulul doreşte acum să crească rata natalităţii la 1 până în 2030, dar este încă un drum lung de parcurs până se va ajunge la o rată a natalităţii de 2,1 copii pe familie, necesară pentru a avea o populaţie stabilă.

Conform sociologului Shin Kyung-ah, de la Universitatea Hallym, guvernul trebuie să-i aibă în vedere şi pe angajaţii temporari din Coreea de Sud, ce reprezintă 27,3% din totalul forţei de muncă.

„Diferenţele sunt foarte mari între companiile mici şi cele mari din Coreea de Sud şi între angajaţii permanenţi şi cei temporari, aşa că guvernul trebuie să fie mai creativ pentru a propune un sistem care să funcţioneze pentru toţi”, a susţinut el.

Jung Jae-hoon, profesor de sociologie la Women’s University din Seul, susţine de asemenea că şi companiile trebuie să facă mai mult pentru a participa la eforturile pronatalitate ale guvernului.

„Sistemele de îngrijire ale copiilor sunt bine stabilite acum, la nivel societal, prin investiţii guvernamentale, dar avem nevoie ca şi firmele şi companiile să-şi schimbe politicile şi să devină mai prietenoase cu familiile, ceea ce ar face ca problema să fie pe jumătate rezolvată”, a susţinut Jung.