Politico: Administrația Biden a renunțat să mai blocheze Nord Stream 2 și presează Ucraina să nu critice proiectul

Administrația președintelui Joe Biden ar fi renunțat să se mai opună finalizării controversatului gazoduct ruso-german Nord Stream 2 și face presiuni asupra Ucrainei să nu mai critice proiectul în condițiile în care oficialii de la Washington încearcă să încheie un acord cu guvernul de la Berlin privind conducta. Potrivit Politico, care a citat patru surse implicate în discuții, oficialii americani le-au transmis ucrainienilor că opoziția publică față de viitorul acord SUA-Germania ar putea afecta relația bilaterală Washington-Kiev.

Poziția Casei Albe este în contradicție cu cea a majorității politicienilor de la Washington, atât democrații, cât și republicanii criticând vehement Administrația Biden pentru strategia adoptată vis-a-vis de proiectul energetic care-i va avantaja, în primul rând, pe Rusia și pe Vladimir Putin.

Un proiect controversat

Rusia vrea să folosească gazoductul Nord Stream 2 (NS 2) de 1.230 de km pentru a exporta gaz natural în Germania prin două conducte conducte aflate sub Marea Baltică, gazoductul fiind una dintre prioritățile președintelui Putin. Liderul de la Kremlin a făcut din NS 2 – un proiect cu o valoare de 11 miliarde de dolari – unul dintre obiectivele cele mai importante ale președinției sale. Conducta ar urma să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaz natural din Rusia în Germania, dublând canitatea de gaz primită de partea germană.

Ucraina, care reprezintă în prezent una dintre rutele de tranzit majore pentru gazul rusesc ce ajunge în Europa, va fi marele perdant (aşa cum va fi şi Polonia), cu miliarde de dolari în taxe de tranzitare pierdute. Administrațiile care s-au succedat la Washington, inclusiv cea a președintelui Donald Trump, s-au opus acestui plan care are ramificaţii geopolitice uriaşe – Kievul şi Varşovia sunt aliaţi-cheie ai Americii în regiune – şi care va creşte dependenţa Europei de resursele energetice ale Rusiei.

SUA au susținut constant, până acum, că gazoductul oferă Moscovei o influență prea mare asupra aprovizionării cu gaze a Europei și că amenință securitatea regiunii.

Cancelarul german Angela Merkel, care recunoaște că vor exista consecințe negative pentru Ucraina, a vorbit mereu de NS 2 ca despre un proiect pur comercial, care va oferi o mai mare flexibilitate mixului european de energie. Experţii consideră însă că această retorică „naivă” este contrară implicațiilor geostrategice ale gazoductului.

În plus, analiștii cred că, loc să diversifice sursele de energie, companiile germane din domeniu preferă să accepte jocurile făcute de gigantul energetic rusesc Gazprom, care se află în fruntea proiectului NS 2.

Mai mult, experții au afirmat că finalizarea NS 2 ar fi o victorie geopolitică uriașă pentru Putin și i-ar oferi o nouă pârghie de exercitare a influenței în Europa. Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei ca represalii în conflictul care le opune. În plus, ocolirea Ucrainei cu o conductă directă către Germania va ajuta Rusia să-și avanseze obiectivul de a-și izola fostul său client de Europa de Vest, în condițiile în care Kievul avansează pe calea democrației si urmărește ruperea de Moscova. Ucraina va deveni astfel mai vulnberabilă la agresiunile Rusiei și va pierde o mare parte din avantajul pe care l-ar putea avea la masa unor eventuale negocieri de pace cu Kremlinul.

Ca semn al îngrijorării profunde, miniștrii de externe din Ucraina și Polonia au fost co-autorii unui material de opinie publicat de Politico Europe în februarie în care l-au îndemnat pe Biden să urmeze exemplul Congresului SUA și să facă tot ce îi stă în putință pentru a bloca conducta. „Nord Stream 2 a provocat destule daune Occidentului. E timpul să-i punem capăt,” au afirmat șefii diplomațiilor de la Varșovia și Kiev, Zbigniew Rau și Dimitro Kuleba, indicând că „SUA pot juca un rol important în prevenirea finalizării proiectului.”

Experții au reamintit faptul că construcția NS 2 a fost oprită în timpul președinției lui Trump, după ce administrația republicană, îndemnată de Congres, a semnat legi în 2019 și 2020 care au provocat oprirea lucrărilor la gazoduct, companiile implicate temându-se de sancțiuni. Liderul republican a recurs inclusiv la amenințări comerciale la adresa cancelarului Merkel pentru a opri NS 2. Secretarul de stat din ultimii ani ai președinției lui Trump, Mike Pompeo, a lăsat, de asemenea, calea deschisă pentru o gamă mai largă de sancțiuni, spunând de exemplu vara trecută că lansează „un avertisment clar pentru companiile care ajută și încurajează proiectele de influență malignă ale Rusiei” că acestea „nu vor fi tolerate… Ieșiți acum (din aceste proiecte) sau riscați consecințele.”

În timp ce echipa Biden a declarat că conducta este „o afacere proastă” și că vrea să o oprească, administrația liderului democrat a făcut puțin până acum pentru a sugera că este dispusă să se angajeze în acțiuni decisive. Președintele Biden nu s-a grăbit să impună sancțiuni Rusiei – așa cum i-au cerut congresmenii americani – și, deși a criticat proiectul, pare să fi preferat să îl menajeze pe Putin și să dea întâietate îmbunătățirii relațiilor cu Germania, cu care SUA vor să încheie un acord legat de conductă.

Iar rușii au remarcat și au profitat imediat de acest lucru. Construcțiile la NS 2 au fost reluate cu doar câteva zile după inaugurarea președintelui Biden. La 6 februarie, nava rusească Fortuna, vizată de sancțiuni în ultimele zile ale Administrației Trump, a început să desfășoare operațiuni de așezare a țevilor în apele daneze.

Conducta ar urma să fie finalizată în această vară, porțiunea ce urmează să mai fie construită fiind pe partea Germaniei.

„Cadoul” făcut lui Putin

În mai, epopeea NS 2 a cunoscut un alt moment semnificativ, despre care s-a spus că a semnalat, în mare măsură, că SUA sub Biden au o altă abordare față de gazoduct decât SUA sub Trump. Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a indicat atunci faptul că a decis să sancţioneze mai multe entităţi ruseşti implicate în proiect, în timp ce compania Nord Stream 2 AG, o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi CEO-ul său, germanul Matthias Warnig – fost ofițer în temutul serviciu est-geman STASI și un apropiat al președintelui Putin – au fost scutiţi de sancţiuni, deși aceștia s-au angajat în „activităţi sancţionabile.”

Aceste scutiri sunt „în interesul naţional al SUA,” a subliniat Blinken în scrisoarea adresată congresmenilor, deoarece impunerea acestora „ar fi afectat relaţiile Statelor Unite cu Germania, Uniunea Europeană şi alţi aliaţi şi parteneri europeni.”

Experții au afirmat atunci că în spatele deciziei Administrației Biden ar fi fost recunoaşterea că Nord Stream 2 este finalizat în proporţie de 95%, iar singura modalitate de a opri proiectul ar fi fost să se ia măsuri împotriva Germaniei, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului.

Președintele Biden a încearcat însă să evite din răsputeri să facă asta și s-a declarat pentru revigorarea relațiilor cu partenerii europeni, afectate serios în timpul Administrației Trump. Liderul democrat nu vrea să i se opună cancelarului Merkel – o susținătoare fidelă a gazoductului – sau să cauzeze pierderi semnificative părții germane, blocând accesul la sistemul financiar american pentru companiile din Germania care lucrează la proiect. (De altfel, Berlinul a reacționat cu satisfacție la anunțul făcut de Washington în mai).

Recent, mai multe informații indicau că Germania vrea să încheie un acord cu SUA pentru a finaliza controversatul proiect de gaz care a provocat fricțiuni între cele două țări și a fost o sursă persistentă de dispute transatlantice. Potrivit informațiilor, coaliția cancelarului Merkel lucrează în prezent la o propunere care va încerca să atenueze influența Rusiei asupra pieței energetice europene, răspunzând astfel unele dintre preocupările SUA cu privire la proiect. Strategia Berlinului de a convinge americanii să anuleze sancțiunile asupra proiectului include un mecanism de reglementare care ar limita capacitatea Rusiei de a manipula piața energiei.

De asemenea, Germania intenționează să-și ofere sprijinul pentru importurile de gaze naturale lichefiate din Statele Unite odată cu construcția terminalelor LNG.

Presiuni pe Ucraina

Acesta este contextul în care, marți, Politico a scris că oficialii americani au semnalat că „au renunțat la oprirea proiectului” și acum „fac eforturi pentru a limita daunele, încheind un mare acord cu Germania”. Această abordare a fost anticipată de altfel de o declarație a secretarului de stat Blinken, care a afirmat luna trecută pentru Axios că finalizarea conductei este „un fapt împlinit.” Potrivit acestuia, SUA au ajuns la concluzia că sancțiunile nu vor putea bloca finalizarea conductei.

În plus, susține Politico, în mijlocul negocierilor tensionate pe care le poartă cu guvernul de la Berlin privind NS 2 (Biden și Merkel nu au ajuns la un acord comun atunci când s-au întâlnit recent la Washington), Administrația Biden a cerut Kievului „să nu mai facă valuri.” Așa cuma afirmat publicația, SUA i-au solicitat unei „țări prietene să rămână tăcută cu privire la opoziția sa vehementă (față de acord). Iar Ucraina nu este fericită” din această cauză.

Patru persoane la curent cu negocierile americano-germane au declarat că Administrația Biden le-a transmis ucrainienilor că opoziția publică față de viitorul acord SUA-Germania ar putea afecta relația bilaterală Washington-Kiev. De asemenea, oficialii americani i-au îndemnat pe ucraineni să nu discute cu Congresul despre potențialele planuri ale SUA și ale Germaniei.

Aceasta pentru că, așa cum a notat și Politico, în discuțiile în curs pe care le au cu Germania, oficialii americani încearcă să limiteze riscurile pe care conducta le va aduce Ucrainei și securității energetice europene. Conform surselor, oficialii americani și germani caută modalități de a reduce daunele pe care NS 2 le va avea asupra tinerei democrații din estul Europei. Reamintim că, așa cum afirmă cei mai mulți dintre experți, Ucraina va fi principalul perdant al NS 2, iar consecințele negative pe plan economic, politic și strategic pentru Kiev vor fi uriașe.

O situație delicată

Poziția Administrației Biden este însă în contradicție cu cea mai mare parte a Congresului de la Washington, cu guvernul ucrainean și alți aliați din Europa de Est, care au susținut încă de la început că intervenția Statelor Unite poate bloca în continuare finalizarea conductei, care este aproape terminată.

Comentatorii americani reamintesc că decizia luată de Biden în mai, de ridicare a sancţiunilor impuse companiei care construieşte Nord Stream 2 şi directorului acesteia, a stârnit un val de critici pe scena politică de la Washington, atât din partea democraților, cât și a republicanilor. Aceștia au vorbit despre decizia „riscantă” și „periculoasă” a lui Biden, care „subminează” politica externă a Statelor Unite și pune sub semnul întrebării retorica sa pretins virulentă la adresa liderului rus. Politicienii de la Washington au criticat atunci vehement, aproape la unison, Administrația Biden pentru „cadoul” făcut țarului de la Kremlin.

Nu este de aceea surprinzător că analiștii de peste ocean cred că presiunea actuală exercitată de oficialii Administrației Biden asupra oficialilor ucraineni – de a nu critica acordul final încheiat de americani și germani – se va confrunta cu o rezistență semnificativă în Congresul de la Washington și din partea aliaților.

Criticii viitorului pact SUA-Germania legat de Nord Stream 2 spun că acesta va servi în principal intereselor Rusiei și va afecta legăturile dintre Washington și Kiev. „Este un lucru destabilizator și nedrept faptul că Rusia primește o recompensă uriașă și Ucraina este admonestată pentru critici,” a declarat Alina Polyakova, președintele și CEO al Center for European Policy Analysis. „Este 100% adevărat că, dacă Trump ar fi făcut asta, toată lumea ar fi înnebunit,” a adăugat ea.

Nu puține sunt vocile care afirmă că Administrația Biden ar fi trebuit să încerce să stopeze proiectul și să găsească alternative la nevoile energetice ale Germaniei, inclusiv prin investirea în diversificarea surselor de energie, în special a energiei verzi. Acestea, spun criticii, ar fi preferabile dublării importurilor de gaz din Rusia, așa cum intenționează să facă acum Berlinul odată ce NS 2 va fi operațional.

Este ceea ce a afirmat și fostul oficial de top al Pentagonului pentru Ucraina, Evelyn Farkas, care a spus că ar fi „preferat” ca Administrația Biden „să aștepte până după alegerile din Germania” înainte de a încheia acordul cu Berlinul. (Angela Merkel va părăsi postul de cancelar în lunile următoare).

Farkas a pus chiar sub semnul întrebării disputele americanilor cu aliații și partenerii lor pe tema NS 2: „Aceasta este cea mai nebună afacere care ar trebui discutată în acest moment. Nu există o criză mai mare decât schimbările climatice globale, așa că discutarea acestui tip de acord retrograd este o nebunie.”

Surse: Politico, Axios, NBC News, Newsweek, Reuters, BBC

sursa foto: Kremlin.ru