Politico: Dreapta populistă vrea să faceți mai mulți copii. Întrebarea este cum / Viktor Orban găzduiește al 5-lea summit demografic la Budapesta

Poate o conferință de făcut copii la Budapesta să ajute Europa să evite colapsul demografic? Dreapta populistă speră cu siguranță că da.

Timp de decenii, ratele de natalitate din Europa au fost sub nivelul de înlocuire de 2,1 – numărul mediu de nașteri pe femeie necesar pentru a menține populația stabilă fără imigrație. Dar, recent, amenințarea colapsului demografic global a devenit, de asemenea, o cauză celebră în Silicon Valley. Elon Musk, care are 9 copii, a numit declinul demografic „un risc mult mai mare pentru civilizație decât încălzirea globală”, scrie Politico.

În Europa, impulsul politic de a crește rata natalității a fost condus de Viktor Orbán din Ungaria. Iar în această săptămână, guvernul său populist găzduiește o mulțime de oameni de dreapta care vor să mulțumească publicul la cel de-al 5-lea Summit demografic de la Budapesta.

Începând de joi, lideri politici, evangheliști religioși și academicieni de profil înalt – inclusiv psihologul conservator canadian Jordan Peterson, premierul de dreapta al Italiei, Giorgia Meloni, președintele sârb Aleksandar Vučić și președintele bulgar Rumen Radev – se vor întâlni timp de două zile pentru a discuta exact cum să-i determine pe europeni să facă mai mulți copii.

Este un subiect spinos. Sondajele arată că atât bărbații, cât și femeile din Europa își doresc să aibă mai mulți copii decât au în realitate. De asemenea, o populație care îmbătrânește rapid poate pune presiune asupra sistemului de pensii. În același timp, discuțiile despre politicile menite să le ajute pe femei să aibă mai mulți copii au ecouri incomode de distopie de tip Handmaid’s Tale.

Între timp, Orbán a provocat anterior un scandal atunci când a afirmat că ratele scăzute ale natalității și imigrația duc Europa spre o sinucidere civilizațională, făcând un semn cu capul la teoria de extremă dreapta „Marea Înlocuire”, conform căreia populațiile albe vor fi înlocuite de populații non-albe.

Într-un fel sau altul, participanții la summit vor avea multe de discutat – nu în ultimul rând pentru că tot ceea ce au încercat până acum nu a funcționat cu adevărat.

Banii pentru copii de la Visegrád

Ungaria este în frunte când vine vorba de vărsarea de bani în politici pro-nataliste. Guvernul cheltuiește aproximativ 5% din PIB-ul național încercând să susțină rata natalității.

În primul rând, există scutiri fiscale: femeile care au patru sau mai mulți copii beneficiază de o scutire pe viață de la plata impozitelor. Apoi, există împrumuturi inițiale de 36.000 de dolari, care sunt anulate pentru cuplurile care au cel puțin trei copii. Cei care cumpără pentru prima dată o locuință și au copii beneficiază de un ajutor financiar (35.000 de euro). Și există chiar și clinici de fertilitate deținute de guvern.

Orbán nu este singurul om de dreapta din grupul Visegrád interesat să încurajeze procrearea.

În 2016, Polonia a lansat programul 500 plus. Părinții primesc în jur de 120 de euro pe lună pentru fiecare copil după primul lor copil. Potrivit Comisiei Europene, aproape 4 milioane de copii cu vârsta de până la 18 ani – sau 55% din toți copiii polonezi – au fost acoperiți de acest program până în 2017.

Rezultatele sunt, în cel mai bun caz, mixte. Rata de fertilitate a Ungariei a crescut în ultimul deceniu, față de perioada în care era cea mai scăzută din UE, cu un număr dezolant de 1,2 nașteri pe femeie. Dar, la nivelul actual de 1,6, este încă departe de a se auto-susține. În Polonia, a existat o creștere a ratei natalității după introducerea programului „500 plus”, posibil legată de această politică, dar aceasta s-a diminuat în curând. În acest an, rata natalității a atins cel mai scăzut nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Demografia socială scandinavă

Dacă țările de la Visegrád se concentrează pe scutiri de taxe și ajutoare bănești, țările nordice au adoptat o abordare diferită. Aceste țări vor să le faciliteze cât mai mult posibil femeilor să aibă copii în timp ce continuă să aibă o carieră.

Ele au investit masiv în educația timpurie, astfel încât copiii să poată fi îngrijiți în timp ce ambii părinți lucrează. Grădinițele subvenționate cu un plafon de costuri înseamnă că, în Suedia, familiile plătesc doar 11 % din costul unui loc într-o creșă, cele mai mici taxe din țările dezvoltate. În Suedia, Norvegia și Danemarca, mai mult de jumătate dintre copiii cu vârsta sub doi ani sunt înscriși în creșe – cu mult peste media UE de aproximativ 30%.

Concediul parental este, de asemenea, generos și structurat astfel încât să încurajeze tații să își ia concediu. În Suedia, ambii părinți beneficiază de opt luni de concediu. În Finlanda, părinții beneficiază de aproape șapte luni, în timp ce în Danemarca, părinții au dreptul la 52 de săptămâni de concediu plătit în mod colectiv între ei, care pot fi prelungite prin aplicarea unei reduceri a indemnizației parentale.

Concluzia? În urmă cu un deceniu, Suedia a înregistrat o rată de fertilitate de 1,9, dar de atunci a coborât la 1,7, la același nivel cu Danemarca. Între timp, Finlanda se menține la 1,5 copii pe femeie.

Este o inversare ironică, având în vedere faimoasa aversiune a Bisericii Catolice față de controlul nașterilor (satirizată de Monty Python): Sudul Europei are cele mai scăzute rate de natalitate de pe continent. Italia înregistrează abia 1,3 nașteri pe femeie, în timp ce Spania este chiar mai mică, cu 1,2.

Aceasta se reduce la câteva lucruri diferite. Din punct de vedere cultural, adulții tineri pleacă mai târziu din casa părinților, o tendință agravată de economiile deprimate și de ratele ridicate ale șomajului în rândul tinerilor. Asta înseamnă că femeile au primul copil mai târziu în viață, în medie la 31 de ani. Lipsa unui stat social robust înseamnă că părinții fie trebuie să se bazeze pe bunici, fie sunt pe cont propriu. Lipsa de grădinițe face ca familiile să aibă dificultăți în a găsi un echilibru între muncă și creșterea copiilor.

Italia a demarat o campanie de construire de creșe, alimentată de fondurile de redresare ale UE, dar va dura ani de zile până când se va stabili dacă va avea vreun efect.

Trăiască Franța!

S-ar putea ca limbajul iubirii să funcționeze – Franța este prima țară din UE în ceea ce privește fertilitatea. Cu o rată de 1,8, nu este încă la nivelul de înlocuire, dar este cea mai apropiată. Până la punctul în care se așteaptă ca, până în 2045, populația sa să o depășească pe cea a Germaniei.

Ca și în alte țări, Franța are o subvenție în bani pentru familiile cu copii. Plățile încep de la al doilea copil, dar de fapt se dublează odată cu al treilea copil. Acest lucru este în contrast cu Marea Britanie, unde beneficiile sunt de fapt limitate la doi copii. Familiile cu trei sau mai mulți copii beneficiază, de asemenea, de statutul de famille nombreuse (familie numeroasă), care vine cu beneficii precum călătoria cu trenul redusă. Plata pensiei este, de asemenea, majorată cu 10 % pentru părinții cu trei sau mai mulți copii.

Nimic din toate acestea nu se deosebește radical de ceea ce fac alte țări, așa că acest succes galic rămâne un fel de mister. Dar dacă Orbán vrea să descifreze enigma scăderii natalității, ar fi mai bine să arunce o privire la Franța seculară decât la Polonia ultra-catolică.

Sursa: Politico