LIVE Summit de urgenţă al liderilor europeni, în umbra unui coşmar apocaliptic şi a unei ameninţări interne / Liderii europeni au convenit asupra creșterii masive a cheltuielilor pentru Apărare / Declarația privind Ucraina, adoptată fără sprijinul lui Viktor Orban

Liderii europeni reuniți într-un summit convocat de urgență la Bruxelles au convenit asupra unei creșteri masive a cheltuielilor pentru apărare, pe fondul unei campanii de susținere a Ucrainei după ce Donald Trump a oprit ajutorul militar și schimbul de informații cu SUA. Demonstrația de unitate a fost însă compromisă de faptul că prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, nu a aprobat o declarație a UE privind Ucraina, care contrazice poziția de negociere favorabilă Rusiei adoptată de Trump, potrivit The Guardian.

Ceilalți 26 de lideri ai UE, inclusiv Robert Fico, prim-ministrul slovac, aliat al lui Orbán, au „susținut ferm” declarația.

„Nu pot exista negocieri privind Ucraina fără Ucraina”, se arată în proiectul de declarație, un răspuns la încercarea lui Trump de a marginaliza Europa și Kievul

Cele mai importante momente ale zilei, mai jos:

Ora 22:57 UE revine asupra planului privind gazele rusești

Ca parte a angajamentelor lor finale privind Ucraina, cele 26 de țări membre care au semnat comunicarea au atenuat limbajul controversat privind reluarea tranzitului de gaze rusești, după ce POLITICO a dezvăluit că textul a fost adăugat pentru a obține sprijinul Slovaciei.

„Consiliul European solicită Comisiei, Slovaciei și Ucrainei să își intensifice eforturile în vederea găsirii unor soluții viabile la problema tranzitului de gaze, luând în considerare preocupările exprimate de Slovacia”, se arată acum în textul final.

O versiune anterioară văzută de POLITICO spunea că toate opțiunile vor fi luate în considerare pentru tranzitul gazului rusesc, „inclusiv prin reluarea acestuia”.

Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a semna un acord cu Moscova care ar permite țării sale să continue să importe gaz rusesc prin gazoduct, în ciuda faptului că președintele Volodymyr Zelenskyy a exclus o astfel de măsură.

Ora 22:54 Europa îşi va asuma un rol mult mai mare în propria apărare, prin alocarea de fonduri pentru securitate şi apărare, a declarat, joi, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, după Consiliul European, transmite Agerpres.

Potrivit şefului statului român, liderii ţărilor Uniunii Europene au propus ca pentru toate statele UE să existe posibilitatea clauzei de salvgardare astfel încât balanţele statelor să nu fie afectate de cheltuielile suplimentare pentru Apărare.

Bolojan a adăugat că, în acest cadru, va exista un fond de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susţinut din bugetul UE, la dispoziţia statelor, pentru cheltuieli de apărare.

De asemenea, liderii UE au stabilit şi întărirea Flancului estic de la Marea Baltică la Marea Neagră, a adăugat preşedintele interimar.

Ora 22:04 Liderii europeni au susținut o nouă formulare dură cu privire la necesitatea ca țările europene să își majoreze cheltuielile de apărare, promițând să „accelereze mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare pentru a consolida securitatea Uniunii Europene și protecția cetățenilor noștri”.

Ca parte a textului convenit, blocul decide să deblocheze noi fonduri „asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei, pentru a facilita cheltuieli semnificative pentru apărare la nivel național în toate statele membre”. De asemenea, se solicită Comisiei Europene să „propună surse suplimentare de finanțare pentru apărare la nivelul UE, inclusiv prin intermediul unor posibilități și stimulente suplimentare oferite tuturor statelor membre”.

Ora 22:02 Ungaria respinge prin veto declarația liderilor UE privind ajutorul militar pentru Ucraina

Premierul ungar Viktor Orbán a refuzat să semneze concluziile UE privind trimiterea de ajutor militar Ucrainei.

Textul a fost aprobat de 26 din cei 27 de lideri.

Astfel, secțiunea separată privind sprijinul pentru Ucraina a fost blocată de Viktor Orbán din Ungaria și va fi publicată cu sprijinul a 26 de state membre sub forma unei anexe separate.

Ora 21:03 Cei 27 de lideri tocmai au convenit asupra concluziilor comune privind apărarea și au început dezbaterea privind Ucraina, care se așteaptă să fie mult mai controversată din cauza amenințării cu veto a lui Viktor Orbán.

Ora 20:37 Liderii europeni au parcurs aproximativ jumătate din discuțiile de astăzi. Aceștia încă pun la punct detaliile privind concluziile în materie de apărare.

În ceea ce privește Ucraina, liderii ar putea fi nevoiți să convină asupra formulării concluziilor summitului între doar 26 de țări membre – fără Orbán.

Se vor prelungi discuțiile până vineri? Sursele ne spun că liderii încă speră să încheie totul în seara aceasta.

Ora 20:20 De data aceasta nu este nevoie de o pauză de cafea

Dezbaterea privind Ucraina nu a început încă, dar există o anticipare semnificativă în ceea ce privește poziția Ungariei, notează Euronews.

În decembrie 2023, un veto din partea prim-ministrului Viktor Orbán privind negocierile de aderare a Ucrainei la UE a fost ocolit folosind strategia „pauzei de cafea” – concepută de cancelarul de atunci Olaf Scholz.

Liderul german i-a sugerat lui Orbán să iasă din sală pentru scurt timp, ceea ce a permis ca decizia să fie adoptată în unanimitate fără ca Orbán să o aprobe din punct de vedere tehnic.

Ar putea fi folosită aceeași tactică de data aceasta? „Sincer, nu suntem la nivelul la care [avem nevoie] de cafea”, a declarat optimistă o sursă diplomatică a UE, sugerând că situația nu este la fel de tensionată ca înainte.

În ceea ce privește discuțiile referitoare la planul ReArm al Ursulei von der Leyen, sursa a adăugat: „Nu suntem la stadiul în care discuțiile sunt foarte concrete. Vorbim încă despre principii”.

Ora 20:03 Guvernul Norvegiei intenționează să furnizeze Ucrainei un ajutor de 7,2 miliarde de euro în acest an – mai mult decât dublu față de cele 3 miliarde de euro planificate inițial.

„Majorăm sprijinul pentru că este necesar și este o contribuție solidă la pacea și stabilitatea în Europa”, a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Støre după o sesiune parlamentară. „Este o sumă foarte, foarte mare. Este necesară în lupta Ucrainei pentru a se apăra”.

Votul de la Oslo nu a fost direct legat de reuniunea de astăzi de la Bruxelles, dar vine în contextul în care majoritatea liderilor europeni s-au angajat să facă mai mult pentru a ajuta Kievul, după ce Statele Unite au suspendat orice ajutor militar pentru Ucraina.

În ultimele zile, Norvegia a făcut obiectul unor critici rare din partea vecinilor săi nordici din cauza sprijinului său limitat pentru Ucraina, în ciuda faptului că, de la începutul războiului, a câștigat miliarde din vânzarea de gaze.

Ora 19:29 Discuțiile privind apărarea sunt încă în curs de desfășurare, statele membre fiind în general de acord cu privire la pachetul de opțiuni de finanțare oferit.

Dar problema Ucrainei și opoziția fermă a prim-ministrului ungar Viktor Orbán nu au fost încă discutate.

Întrebarea cu care se confruntă acum diplomații este dacă vor ajunge la un acord cu privire la textul unei declarații comune privind cheltuielile de apărare – pe care Ungaria ar susține-o – înainte de a trece la sprijinul pentru Ucraina, pe care Budapesta este pregătită să îl blocheze.

Cu toate acestea, alternativa ar putea fi ca negociatorii să încerce să redacteze un acord care să reunească totul, forțând Budapesta să joace un rol dacă dorește opțiuni de finanțare a apărării în valoare de sute de milioane de euro.

Un alt scenariu ar putea fi convenirea unor concluzii oficiale ale Consiliului privind apărarea, iar apoi președintele Consiliului, António Costa, să emită o declarație privind sprijinul pentru Ucraina și aderarea acesteia la Uniunea Europeană, susținută de toate statele membre, cu excepția unuia singur.

Cu toate acestea, într-o zi în care Bruxelles-ul dorește să proiecteze unitate, acest lucru ar fi interpretat pe scară largă ca o înfrângere.

Ora 18:27 În cazul în care Ungaria își pune în aplicare amenințarea de a nu semna textul comun al liderilor cu privire la Ucraina, o posibilitate este de a emite în schimb un text susținut de 25 sau 26 de țări UE, spun diplomații, potrivit Politico.

Cu toate acestea, în acel moment, forța limbajului poate crește – și ar putea include chiar o formulare mai ambițioasă privind aderarea Ucrainei la UE, au declarat doi oficiali familiarizați cu o discuție din cadrul reuniunii ambasadorilor UE de miercuri dimineață.

Lituania a fost un susținător deosebit de puternic, sugerând această formulare: „Aderarea Ucrainei la UE este o garanție de securitate importantă pentru viitorul Ucrainei, este în interesul Europei să accelereze integrarea Ucrainei în UE, pe baza principiilor și criteriilor convenite, dar nu mai târziu de 2030”, au declarat cei doi oficiali.

---

Uniunea Europeană este obişnuită cu crizele, dar aceasta ar putea fi cea care le întrece pe toate. Cei 27 de lideri ai blocului comunitar se reunesc joi la Bruxelles şi ei ştiu că întreaga arhitectură de securitate post-1945 – una care depinde de sprijinul Statelor Unite – s-ar putea prăbuşi în orice moment, comentează POLITICO.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, liderii vorbesc mult despre suveranitate şi apărare. Oficiali ai guvernelor europene au declarat pentru POLITICO că recunosc că a venit momentul să treacă de la vorbe la fapte, însă unii se tem deja că lucrurile ar putea merge îngrozitor de prost, potrivit news.ro.

În timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre necesitatea unei „treziri incredibile”, iar viitorul cancelar german Friedrich Merz a descris Europa ca fiind „la cinci minute de miezul nopţii” – aluzie la ceasul apocalipsei – , îngrijorarea este că evenimentele se întâmplă mai repede decât pot face faţă.

„Scenariul de coşmar este ca SUA să anunţe în curând un acord prin care să accepte majoritatea condiţiilor Rusiei şi apoi să spună Ucrainei şi Europei că n-au încotro decât să îl accepte”, a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra.

Şi liderii europeni nu sunt speriaţi doar de Statele Unite. Se tem chiar de unii dintre ei. Deşi summitul organizat în grabă joi, la doar câteva zile după reuniunile mai puţin oficiale de la Paris şi Londra, semnalează intenţia de a găsi soluţii, diplomaţii se pregătesc deja ca un grup de lideri pro-ruşi, condus de Viktor Orbán, să deraieze totul.

Numărul de subiecte aflate în discuţie şi ameninţarea unei lipse de unitate înseamnă că acesta este un summit care are potenţialul de a porni în mai multe direcţii diferite. Liderii vor analiza modul în care pot redirecţiona rapid resursele pentru consolidarea armatelor naţionale şi, în acelaşi timp, vor încerca să demonstreze sprijinul pentru Ucraina, reafirmând, de exemplu, calea acesteia către aderarea la UE. De asemenea, vor încerca să sublinieze repulsia lor faţă de regimul lui Vladimir Putin, inclusiv, probabil, un angajament faţă de o nouă rundă de sancţiuni.

Dar, pe scurt: nu va fi uşor.

„AM STINS SOARELE”

„Europa se confruntă cu un pericol clar şi prezent la o scară pe care niciunul dintre noi nu a văzut-o în viaţa noastră de adult”, a scris marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adresându-se liderilor UE. „Viitorul unei Ucraine libere şi suverane – al unei Europe sigure şi prospere – este în joc”, a punctat ea.

La mai bine de trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina şi la abia şase săptămâni de când Trump a devenit preşedinte, summitul de joi va încheia o săptămână de momente istorice de cealaltă parte a Atlanticului.

În timp ce Macron şi prim-ministrul britanic Keir Starmer au injectat câteva vibraţii pozitive după ce au încercat să se împrietenească cu Trump săptămâna trecută, de atunci lucrurile au degenerat masiv. O întâlnire dezastruoasă între Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a avut loc vineri în Biroul Oval, a fost urmată marţi de decizia lui Trump de a întrerupe ajutorul militar acordat ţării sale devastate de război.

Finanţarea militară nu a fost în mod tradiţional o problemă a UE, dar liderii vor discuta despre modalităţile în care lucrurile pot fi făcute la nivel central. „Cheltuielile pentru apărare devin un cost fix”, a declarat un diplomat european. „Am stins soarele şi acum trebuie să plătim în fiecare zi pentru încălzire… În fiecare zi trebuie să plăteşti pentru muniţie, cel puţin pentru câţiva ani, până când Trump va dispărea”, a adăugat diplomatul.

TAURUL ESTE LUAT DE COARNE

Una dintre primele chestiuni pe care liderii le vor lua în considerare este un plan anunţat marţi de von der Leyen pentru a debloca până la 800 de miliarde de euro ca fonduri suplimentare pentru apărare în următorii ani. Cel mai concret, planul lui von der Leyen include ideea ca UE să împrumute 150 de miliarde de euro care vor fi împrumutate guvernelor UE pentru a finanţa echipamente paneuropene în domenii precum apărarea aeriană şi antirachetă, sisteme de artilerie, rachete, muniţie, drone şi alte necesităţi.

Comisia propune relaxarea normelor UE privind cheltuielile pentru a permite guvernelor să îşi consolideze armata. Potrivit lui von der Leyen, dacă ţărilor li se va permite să-şi crească cheltuielile de apărare echivalente cu 1,5% din produsul intern brut pe o perioadă de patru ani, asta s-ar traduce în aproximativ 650 de miliarde de euro în întregul bloc.

Deşi planificat pentru o anumită perioadă de timp, anunţul de marţi a fost conceput ca o reacţie la decizia Statelor Unite de a întrerupe ajutorul pentru Ucraina, au declarat doi oficiali UE. Banca Europeană de Investiţii a anunţat, de asemenea, că îşi propune să îşi schimbe regulile pentru a facilita finanţarea proiectelor de apărare.

Diplomaţii şi oficialii UE încă analizează detaliile propunerilor, dar în general acestea au fost descrise ca un prim pas în direcţia cea bună. „Von der Leyen încearcă să ia taurul de coarne”, a declarat un ministru francez sub acoperirea anonimatului. „Dar va urma şi structura tehnocratică a UE?” se întreabă el.

De asemenea, se aşteaptă ca liderii să discute despre modul de utilizare a activelor ruseşti care au fost îngheţate de la începutul războiului din Ucraina. În timp ce profitul generat de activele în valoare de 200 de miliarde de euro este deja folosit pentru a contribui la finanţarea ajutorului pentru Ucraina, ţări precum Franţa sunt mai reticente la ideea controversată de a confisca activele însele. Oponenţii spun că acest plan se poate confrunta cu obstacole juridice şi poate provoca instabilitate financiară.

UNGARIA, CONTRA

Deja se pregăteşte o bătălie cu privire la trimiterea de sprijin militar suplimentar Ucrainei. Oficialii se aşteptau la includerea în declaraţia summitului a unui plan anunţat luna trecută de şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, de a trimite Ucrainei cel puţin 1,5 milioane de cartuşe de artilerie în acest an, precum şi alte echipamente precum sisteme de apărare aeriană, rachete şi drone.

Cel mai recent proiect de declaraţie finală a summitului, care circula marţi seara şi a fost văzut de POLITICO, solicita miniştrilor să găsească o modalitate de a se asigura că livrările de arme merg mai departe.

Dar oficialii au declarat că Ungaria refuză să fie de acord cu aceasta. Proiectul de text subliniază că UE „va continua să ofere Ucrainei sprijin financiar regulat şi previzibil”.

În 2025, UE va furniza Ucrainei 30,6 miliarde de euro, cu plăţi dintr-un mecanism al UE de sprijinire a Kievului, Facilitatea pentru Ucraina, care se aşteaptă să ajungă la 12,5 miliarde de euro, şi plăţi de aproximativ 18 miliarde de euro din împrumuturile G7 în cadrul aşa-numitei „Iniţiative Era”. Iar banii viitori vor proveni probabil din planul Rearm Europe – iniţiativa Ursulei von der Leyen anunţată marţi.