Politolog: „Anul acesta am putea vedea un colaps al lumii democratice / Peste tot sunt probleme foarte, foarte grave”

Dominique Reynié (Rodez, Franța, 1960) și-a petrecut o viață dedicată studierii sistemului democratic și a riscurilor care planează asupra acestuia. Profesor la prestigiosul Institut de Studii Politice din Paris (Sciences Po), el conduce, de asemenea, think tank Foundation for Political Inovation și a scris numeroase cărți și lucrări de cercetare. El a vizitat recent Barcelona pentru a susține o conferință despre riscul populist din Franța la Institut de Ciències Pítiques i Socials (ICPS). În acest interviu acordat EL PERIÓDICO el analizează principalele amenințări la adresa ordinii democratice, potrivit Rador Radio România.

Reporter: În ce constă riscul la care se face referire în titlul conferinței dvs.?

Dominique Reynié: Vorbim despre riscul populist în Franța din cauza prăbușirii partidelor politice tradiționale, precum Republicanii (dreapta) sau Partidul Socialist (stânga), dar acum şi cu declinul macronismului. Inițial, Macron a ocupat parte din locul celorlalte două partide și a reușit să obţină funcționarea sistemului politic și a Guvernului, dar acum s-a terminat. Nu poate candida din nou și nu și-a ales încă un succesor. Nu există, așadar, nicio formațiune politică moderată de dreapta, stânga sau centru care să aibă puterea de a se opune ascensiunii populismului în Franța în cele două versiuni ale sale, versiunea de stânga a lui Jean-Luc Mélenchon și versiunea de dreapta a Marinei Le Pen. Aceasta din urmă este astăzi cea mai puternică.

Ea a fost candidată de trei ori și a fost prezentă de două ori la turul doi al alegerilor prezidențiale. În 2012 nu a reușit să treacă, în ciuda faptului că a avut aproape 18% din voturi. În 2017 a trecut în turul doi și a fost învinsă cu 34%, iar în 2022 a fost învinsă cu 42% din voturi. Tatăl său, Jean-Marie Le Pen, a obținut 20% împotriva lui Jacques Chirac în 2002. Creșterea este spectaculoasă. Și întrucât în ​​momentul de față nu există un partid tradițional reconstruit astăzi, este posibil să ne imaginăm o victorie pentru Marine Le Pen. Nu este ceva sigur, dar a devenit o ipoteză la care trebuie să ne gândim serios.

Reporter: Credeţi că populismul încearcă să profite de neliniștea fermierilor sau, la vremea lui, de vestele galbene?

Dominique Reynié: Complet. Populismul profită de toate formele de dereglare a vieții politice. Declinul partidelor și sindicatelor a avut consecințe. A fost unul dintre factorii care au contribuit la dezvoltarea vestelor galbene. Ei s-au organizat prin Facebook și sensuri giratorii, nu au vrut ca un partid să-i reprezinte sau vreo organizație să vorbească în numele lor. Cu vestele galbene, Franţa s-a trezit cu o problemă de tip insurecţional. A fost un conflict foarte important și încă nu am înțeles cu adevărat în ce măsură.

Și da, e clar că Marine Le Pen a fost cea care a beneficiat cel mai mult de pe urma acelui conflict, la fel ca acum cu fermierii. Partidele politice nu au văzut criza actuală venind și nici nu știu cum să o rezolve. Și nici Le Pen nu are soluția, dar beneficiază de nemulțumire. De fapt, există o legătură între fermieri și vestele galbene. Criza vestelor galbene a fost o Franță furioasă împotriva Parisului, a provinciilor, cea care are nevoie de mașină, cea a orașelor medii și mici, a ruralului. Majoritatea Franței. Un pic aceeași Franța cu cea a fermierilor.

Reporter: Din ce în ce mai multe studii subliniază faptul că democrația este sub presiune. Care sunt cauzele? Oare din cauza ascensiunii populismului?

Dominique Reynié: Aș spune că este mai mult o consecință. Este rezultatul unei democrații care funcționează din ce în ce mai rău și este din ce în ce mai fragilă. Există cauze foarte profunde care sunt legate de tranziția istorică în care ne aflăm: globalizarea, îmbătrânirea democratică, transformarea radicală a spațiului public cu rețelele sociale,… și de asemenea factori majori precum imigrația și problemele de securitate interne, precum terorismul sau islamismul, care cântăresc mult în opiniile publice din lumea occidentală. Am observat schimbări foarte importante la nivel electoral în Europa începând cu 9/11 2001, este o schimbare reală în partide, în discursuri, în rezultatele electorale. Există, de asemenea, probleme economice și sociale fundamentale, cum ar fi fragilitatea lumii agricole, a muncitorului sau a sectorului terțiar.

Concret, consider că există două tipuri de cauze: cele care afectează bunurile materiale, adică nivelul de trai, remunerația, puterea de cumpărare, îngrijirea, sănătatea, transportul…; iar pe de altă parte, cele ale patrimoniului imaterial, stilul de viață, dacă am impresia că trăiesc așa cum mi-aș dori, ca până acum, cu cultura mea, mediul meu. Și există un sentiment foarte puternic de deposedare. Populiștii care au succes, cei de dreapta, au fost primii care au înțeles că este necesar să se abordeze ambele domenii, nivelul de trai, așa cum făceau în mod tradițional partidele, în special cele de stânga, și stilul de viață, căruia nu i s-a acordat atenţie.

Reporter: Și odată cu explozia inteligenței artificiale, se poate înrăutăți?

Dominique Reynié: Da, este o ipoteză de luat în considerare. Unii profesioniști, cum ar fi avocații, designerii, lucrătorii din sectoarele de marketing, educație sau publicație, vor fi eventual înlocuiți de mașini cu inteligență artificială. Acest lucru va provoca un sentiment de deposedare. De asemenea, va provoca teamă în rândul celor care sunt amenințați, creând noi tulburări, noi angoase în părți ale societății care anterior se simțeau protejate. Acești profesioniști aparțin unor categorii sociale satisfăcute, care locuiesc în metropolă, cu studii și joburi care îi interesează și care sunt mult mai bine plătite decât media.

Sunt părți ale societății care susțin fenomenul democratic, care participă la alegeri, care votează pentru partide moderate. Dacă acești oameni sunt destabilizați, nu mai există grupuri care să susțină democrația. Sunt doar protestatari sau oameni care se îndepărtează; cei care protestează spunând „vreau să votez populist”, „m-am săturat” sau „ești corupt”, „ești incompetent”, și mai sunt cei care protestează retrăgându-se și spunând „nu mai votez”.

Reporter: Și cu aceste situaţii, va putea democrația să-și depășească criza actuală?

Dominique Reynié: Sper, dar nu sunt sigur. În 2024 vor fi multe alegeri foarte importante, cele europene, în SUA… Este un an foarte complicat și periculos, sunt puteri despotice care vor încerca să complice puțin mai mult viața democrațiilor. Rusia, China, Turcia sau Iran încearcă să profite de această slăbire a Occidentului democratic.

Reporter: Lumea se îndreaptă din nou către o dinamică de bloc?

Dominique Reynié: Nu cred. Sudul global încearcă să facă un bloc împotriva Occidentului, dar Occidentul nu vrea să facă un bloc împotriva Sudului global. Nu este ca în Războiul Rece, unde toată lumea a fost de acord că celălalt era adversarul. Pentru Occident, Sudul global nu este adversarul. În plus, în Sudul global există diferențe enorme și conflicte enorme. Pe de altă parte, ceea ce văd ca fiind cel mai important în 2024, și o vom vedea la sfârșitul anului, este posibilitatea unei mari slăbiri a lumii democratice din cauza unor crize interne foarte puternice. În Spania, din cauza chestiunii catalane, în Franța, pe lângă Marine Le Pen, în Germania, cu AFD și prețul energiei, în SUA, ar putea fi un fel de război civil dacă Trump este ales sau înfrânt… vom vedea. Peste tot sunt probleme foarte, foarte grave. Prin urmare, este posibil să se producă un colaps, o degradare foarte importantă a lumii democratice.

Reporter: Toate sondajele prevăd o creștere a extremei drepte la alegerile europene din iunie. Cum poate afecta viitorul UE?

Dominique Reynié: Într-adevăr, va exista o progresie puternică a listelor eurosceptice și eurocritice, în special în partea dreaptă. Vor fi mult mai multe locuri pentru deputați din aceste partide. Întrebarea este dacă vor reuși să formeze grupuri capabile să se alieze cu Partidul Popular European pentru a construi diferite majorități. Acum există Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni al Giorgiei Meloni, unde se află Orbán sau Zemmour, dar Meloni este la putere în Italia și nu poate face nimic pentru că, dacă va face, Italia va plăti prețul pentru ca Europa să nu meargă bine.

Și apoi mai este un grup, Identitate şi Democraţie, în care se află Marine Le Pen, Alternativa pentru Germania sau FPO austriac, care este un grup mai dur și va avea dificultăți în a se înțelege cu Meloni, iar dacă se înțeleg, va fi destul de greu pentru ei să se înțeleagă cu PPE. În orice caz, este clar că Parlamentul European va fi mult mai la dreapta și că vom avea un alt mod de a guverna Europa. Dacă această nouă situație nu împiedică Europa să funcționeze, alegătorii se vor simți reprezentați. Dar dacă o oprește să funcționeze, va fi o problemă pentru susținerea ideii de Europa, cetățenii pot spune că UE nu funcționează și trebuie să o abandonăm, și atunci va fi un dezastru.

Reporter: Rusia organizează alegeri prezidențiale în această lună, Vladimir Putin practic fiind singurul candidat și opoziția redusă la tăcere, decedată sau în exil. Vedeți vreo opțiune de schimbare la orizont pentru această țară?

Dominique Reynié: Ipoteza plecării îndepărtate a lui Putin este foarte serioasă. Nu își va reforma sistemul și nici nu va face reforme așa cum a făcut până acum, într-un sens de tot mai mult autoritarism. Și nu are înlocuitor atât timp cât rămâne la putere încă 10, 15 sau 20 de ani, cine știe. O altă ipoteză este că regimul său se prăbușește. Este ceva ce trebuie luat în considerare pentru că modul în care se dezvoltă conflictul din Ucraina va determina această situație. Dacă va reuși să domine conflictul, va fi un factor foarte pozitiv pentru el, îi va permite să reziste mai mult criticilor.

Dar poate avea și dificultăți cu durata, deoarece, în ciuda a tot ce se vede, Rusia plătește scump pentru acest război. Nu suntem foarte informați despre ceea ce se întâmplă în interior, dar sunt cel puțin 350.000 de morți și aproape un milion de tineri au părăsit țara. Acest lucru are consecințe enorme pentru muncă, pentru a face țara să funcționeze. Nu poate fi exclus ca această situație să poată provoca o prăbușire a sistemului. Putin va fi ales cu siguranță, dar este o Rusie care suferă foarte mult și nu este sigur că această situație va fi sustenabilă.

Reporter: Donald Trump ar putea câștiga și alegerile prezidențiale din noiembrie din SUA…

Dominique Reynié: Ar fi un coșmar. Dar trebuie să avem grijă să nu contribuim la credința că Trump va câștiga, pentru că nu este sigur. Trump este un personaj din ce în ce mai dur în discursul său, din ce în ce mai amenințător și are din ce în ce mai multe dificultăți în justiţie. Americanii știu că vor vota pentru un președinte care a fost condamnat pentru violarea unei femei. Nu sunt sigur că acest lucru nu va avea consecințe asupra rezultatului. Acum suntem la primare. Anul acesta sunt mult mai puține înscrieri la vot decât în ​​2016. Deci câștigă, dar pe o populație mult mai mică. De ce nu s-au înscris mai mulți? Cred că pentru că încep să-și facă griji pentru acest om extravagant, foarte violent și amenințător care spune că îl va sprijini pe Putin dacă va fi un război cu NATO. Vom vedea ce se întâmplă la alegerile prezidențiale. Americanii vor fi sfâșiați între un bărbat care pare prea bătrân și altul care pare prea periculos.

Sursa: EL PERIODICO / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea