Politologul bulgar Ivan Krâstev: Europa e în regim de supravieţuire / Unii o numesc Titanic, pentru alții este Arca lui Noe/ Trăim vremuri antebelice și toate noțiunile importante pe care s-a bazat securitatea noastră nu mai sunt valabile

Este oare „Europa noastră de azi muritoare”, așa cum a declarat președintele francez Emmanuel Macron? Cu această întrebare începe interviul lui Andreas Ernst și Daniel Steinforth cu politologul bulgar Ivan Krâstev, publicat în Neue Zürcher Zeitung., potrivit Rador Radio România.

Potrivit acestuia, Macron are dreptate în măsura în care lucrurile se pot schimba mai radical decât credem noi. În același timp, președintele francez a dramatizat în efortul său de a atrage atenția asupra vitezei schimbării. „În acest moment, din toate părțile, ne confruntăm cu viziuni apocaliptice asupra lumii”, notează Krâstev, referindu-se la predicțiile sumbre ale activiștilor pentru climă sau la presupunerile că „marele schimb demografic” ne va distruge modul de viață.

Cert este că „Europa este în regim de supraviețuire”, a declarat Krâstev publicației elvețiene. Dar se teme și că oamenii vor intra în șoc dacă li se repetă constant că dacă problemele nu se rezolvă acum, nu se vor rezolva niciodată. „Scriitorul ceh Milan Kundera spune că vertijul nu este o frică de cădere”, reamintește Krâstev. Vertijul este dorința de a cădea, căreia îi rezistăm prin frică”.

„Ideea de pace s-a prăbușit”. La fel şi alte iluzii

Politologul bulgar a comparat vremurile de astăzi cu sfârșitul anilor 1980 în Bulgaria, când sistemul era în criză, dar se credea că acel comunism va dura zeci de ani, însă lucrurile s-au schimbat foarte repede.

„Și astăzi lumea noastră se schimbă foarte repede. Ideea unei păci durabile în Europa s-a prăbușit. Înțelegem că trăim vremuri antebelice și toate noțiunile importante pe care s-a bazat securitatea noastră nu mai sunt valabile”.

Ivan Krâstev își susține afirmaţiile cu următoarele exemple: se credea că dependența politică reciprocă însemnă pace, dar astăzi știm deja că dependența poate fi transformată într-o armă politică – așa cum s-a întâmplat cu gazele rusești. De asemenea, Europa ajunsese să creadă că puterea militară nu mai are importanţă, deoarece conta pe faptul că SUA îi garantează securitatea. Acea iluzie a fost spulberată. Sau naționalismul – considerat a fi un spirit al trecutului, astăzi tocmai puterea lui i-a ajutat pe ucraineni să se apere de ruși atât de mult timp.

„Temerile în Europa sunt diferite”

Krâstev a mai declarat pentru ziarul citat că temerile în Europa sunt foarte diferite – germanii și francezii se tem de un război nuclear, în timp ce polonezii și balticii – că țările lor ar putea fi ocupate. Și aceasta îşi are explicația istorică – pentru că țările din Europa de Est nu își percep existența ca pe un dat. „O țară precum Polonia a fost prea des divizată, prea des a dispărut de pe hartă”, reamintește politologul.

Potrivit lui Ivan Krâstev, Putin nu caută să refacă Uniunea Sovietică – el încearcă într-o măsură mult mai mare să redefinească națiunea rusă. „Războiul din Ucraina a fost determinat și de dezvoltarea demografică, adică de topirea rapidă a populației din Rusia. Putin vrea ca ucrainenii să devină ruși”, crede președintele Centrului pentru Strategii Liberale.

Dar europenii se vor putea oare apăra singuri, se întreabă jurnaliștii de la publicația elvețiană. Krâstev subliniază că relația dintre SUA și Europa nu mai este atât de puternică. Și adaugă: „Dacă europenii sunt suficient de conștienți de situație, nu văd de ce nu pot reuși. ​​Considerăm că multe lucruri sunt imposibile doar pentru că suntem prea leneși să le facem. Când Putin și-a început atacul, mulți au crezut că Ucraina nu va rezista mai mult de șase săptămâni. La urma urmei, este o chestiune de voință”.

„Alegerile nu au fost niciodată mai europene”

În legătură cu viitoarele alegeri europene, Ivan Krâstev subliniază diferența dintre frică și anxietate. „Frica este legată de o amenințare specifică și mobilizează. Anxietatea este difuză și tinde să paralizeze”, spune el. Când se adună multe amenințări și riscuri – Ucraina nu va rezista mai mult de șase săptămâni, inflația, migrația – rezultatul este o anxietate care aduce beneficii extremei drepte. Dar și ea însăși este sfâșiată – de exemplu, legat de atitudinea ei față de Rusia.

Alegerile nu au fost niciodată mai europene pentru că acum cetățenii știu că este vorba într-adevăr de direcţia Europei, spune Krâstev, care este și cercetător la Institutul de Științe Umaniste și Sociale din Viena.

„Aceasta este, pe de o parte, o consecință a războiului din Ucraina, care a dus la o integrare foarte puternică a Europei. Dar, în același timp, în diferite țări, atitudinea și sentimentele față de război sunt foarte diferite. Pentru că războiul a adus istoria înapoi și este codificat la nivel național”, spune Ivan Krâstev.

Politologul bulgar adaugă: „Oamenii devin din ce în ce mai convinși că Europa nu este pe drumul cel bun. Dar cu greu fac diferența între nivelul național și cel european. Euroscepticismul s-a schimbat – nu mai este o îndoială în capacităţile UE, ci un sentiment esențial că nimic nu se poate realiza prin politica tradițională”.

În același timp, el amintește că europenii nu au un limbaj comun și o istorie comună, iar ceea ce îi unește sunt instrumentele comune care se creează – precum Planul de Redresare și sprijinul pentru Ucraina. Instrumente care sunt în mare parte bine primite. Pe fundalul unor crize majore care afectează pe toată lumea, susținătorii UE și oponenții lor știu din ce în ce mai bine că se află în aceeași barcă, spune Krâstev.

Doar că unii o numesc Titanic, iar pentru alţii este arca lui Noe, rezumă politologul bulgar.

Sursa: MEDIAPOOL / Rador Radio România / Traducerea: Mirela Petrescu